Publicaţii CPD

Indexul Egalitatii de Gen 2017:Care este nivelul de egalitate dintre femei și bărbați?

Descarcă fişier: indexul egalitatii de gen 2017 final.pdf (558KB)

Indexul Egalităţii de Gen măsoară nivelul egalităţii ȋntre femei şi bărbaţi pe 6 domenii cheie. Indexul este calculat în baza a 31 de indicatori de impact, grupaţi în şase categorii relevante: (i) Piaţa Muncii, (ii) Politică, (iii) Educaţie, (iv) Accesul la Resurse, (v) Percepţii şi Stereotipuri, (vi) Sănătate. Pentru fiecare domeniu a fost calculat un sub index care poate varia de la 0 – indicând o inegalitate totală între femei şi bărbaţi şi 100 – indicând o egalitate de gen perfectă. Astfel, cu cât indicele calculat este mai aproape de 100, cu atât nivelul egalităţii de gen pe acel domeniu este mai înalt. 

În anul 2017, ȋn Moldova nivelul egalității de gen nu s-a îmbunătățit cumparativ cu anul precedent. Atât în anul 2016, cât şi în anul 2017, nivelul egalităţii între femei şi bărbaţi a trecut puţin peste pragul de mijloc, înregistrând o valoare de 58 de puncte. Comparaţia cu rezultatele obţinute în anii precedenţi (2009 şi 2015), permite să constatăm că în 6 ani îmbunătăţiri semnificative nu s-au înregistrat în asigurarea şanselor egale între genuri. Astfel, se subliniază tot mai pronunţat concluzia că decidenţii nu aplică măsuri eficiente de intervenţie, pentru a contribui la cizelarea unei societăţi în care atât femeile, cât și bărbații se pot bucura de un nivel egal de bunăstare în toate domeniile vieții, subiectul egalităţii de gen nefiind prioritizat pe agenda de politici publice.

Domeniile în care nivelul egalității de gen s-a ȋmbunătăţit comparativ cu anul trecut sunt Accesul la Resurse, Piaţa Muncii şi Sănătatea. Creşterea valorii indicelui ȋn respectivele domenii se explică prin: (i) Accesul la Resurse - creştera veniturilor femeilor din activitatea individuală non agricolă, ȋn special a celor din mediul urban; (ii) Piaţa muncii - sporirea ponderii ocupării ȋn câmpul muncii a femeilor cu cel puţin un copil de vârsta 0-6 ani (ȋn special ȋn sectorul agricol care este cel mai rău plătit comparativ cu celelalte sectoare economice) şi (iii) Sănătatea - creşterea prevalenţei în rândul femeilor a morbidităţii prin tumori maligne (factor negativ).

Un fapt ce trebuie menţionat este înrăutăţirea considerabilă a percepţiilor populaţiei vizavi de rolurile de gen în societate. Dacă în 2016 creşterea valorii indexului a fost asigurată anume datorită cetăţenilor ce şi-au îmbunătăţit percepţiile faţă de rolul femeii în societate, şi nu a reformelor aplicate de decidenţi, atunci în 2017 situaţia s-a agravat. Revenirea la valorile anului 2015 a acestui subindex, invocă faptul că imaginea femeii şi rolul acesteia în societate iarăşi este supusă stereotipizării. Printre cauze ce a generat această situaţie se pot enumera (1) neconştientizarea poverii duble (îmbinarea responsabilităţilor casnice cu cele de serviciu) însăşi de către femei şi (2) aplicarea insuficientă şi ineficientă a reformelor (inclusiv în domeniul educaţiei) de către autorităţi, ce ar contribui la depăşirea inegalităţilor de gen în toate domeniile de activitate.

Documentul integral a se vedea anexat.


Alte articole

Opinia Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare cu referire la Proiectul de hotărâre a Guvernului „Pentru aprobarea Regulamentului privind modul de atestare a salariaților din unități”

Centrul “Parteneriat pentru Dezvoltare” (CPD) susţine iniţiativa Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale cu referire la elaborarea Regulamentului privind modul de atestare a salariaților din unități. Este plauzibil faptul că Regulamentul prevede măsuri de asigurare a egalității și echității pe piaţa muncii, însă CPD consideră că aceste măsuri nu sunt suficiente. Astfel, CPD vine cu un set de recomandări pentru diminuarea inegalităţilor și discriminării în câmpul muncii, în special în ceea ce ține de evaluarea salariaților.

Comentarii şi recomandări comune la Versiunea pre-finală a Strategie Naţionale de Dezvoltare “Moldova 2030”

Prezentul document este elaborat în contextul procesului de elaborare a Strategiei Naţionale de Dezvoltare „Moldova 2030” (SND 2030). Autorii acestei analize sunt patru platforme ale societăţii civile care întrunesc peste 100 de organizaţii neguvernamentale, reprezentând următoarele grupuri vulnerabile: persoanele în etate, tinerii, persoanele de etnie romă, persoanele cu dizabilități.

CUM PREVENIM ȘI REDUCEM HĂRȚUIREA SEXUALĂ LA LOCUL DE MUNCĂ ȘI STUDII. Recomandări de politici

Datele statistice arată că, actualmente, fiecare a cincea femeie angajată din Republica Moldova este supusă unor forme subtile de hărțuire sexuală la locul de muncă (priviri nepotrivite, îmbrățișări fără permisiune, glume/ limbaj cu conotație sexuală), iar 4 din 100 se confruntă cu forme grave de hărțuire (cerința de a întreține relații sexuale pentru recompensă, folosirea forței sau amenințărilor pentru a avea relații sexuale etc.). Totodată, circa 20% dintre femei s-au confruntat cu amenințări sau solicitări de a întreține relații sexuale la locul de studii. În pofida incidenței mari a cazurilor de hărțuire sexuală, doar 15% dintre femei au anunțat despre asemenea cazuri. Nivelul redus de raportare este determinat de sentimentul de autoculpabilizare, gradul redus de încredere în organele de control, dar și de atitudinea populației - 60,5% consideră persoanele hărțuite a fi vinovate de aceste experiențe

PROPUNERILE CENTRULUI PARTENERIAT PENTRU DEZVOLTARE CU PRIVIRE LA INTEGRAREA DIMENSIUNII EGALITĂȚII DE GEN ÎN Planul național de acțiuni pe anii 2018-2022 privind implementarea Strategiei intersectoriale de dezvoltare a abilităților și competențelor parentale pentru anii 2016-2022

În octombrie 2016, Guvernul RM a adoptat Strategia intersectorială de dezvoltare a abilităților și competențelor parentale pentru anii 2016-2022. Obiectul de intervenție al prezentei Strategii rezumă din dezvoltarea unui sistem intersectorial de sprijinire a familiilor și viitorilor părinți în ceea ce privește îmbunătățirea abilităților și competențelor parentale. În data de 23.03.2018, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a supus consultării Planul de Acțiuni pentru anii 2018-2022 al acestei Strategii. Acest document sintetizează propunerile Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) cu privire la asigurarea principiului egalității de gen în elaborarea și implementarea Planului de Acțiuni.

Opinia Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare şi a Consiliului Naţional al Tineretului din Moldova cu referire la proiectul de lege pentru modificarea articolului 27 din Legea privind partidele politice nr.294/2007

În temeiul proiectului de lege pentru modificarea articolului 27 din Legea privind partidele politice nr. 294/2007, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare şi Consiliul Naţional al Tineretului din Moldova ȋnaintează recomandări pentru reforma finanţării partidelor din perspectiva tinerilor şi a egalităţii de gen.

PREȚUL INEGALITĂȚII DIN MOLDOVA. Cum femeile pierd anual 11 417 lei.

Diferența dintre salariul mediu al bărbaţilor şi cel al femeilor este în creștere. În pofida prevederilor legislative cu privire la obligația angajatorului de a asigura plată egală, tendințele cu privire la diferențele salariale au un vector negativ–discrepanța dintre salariul femeilor și bărbaților a crescut de la 12,9% în 2012 la 14,5% în 2016.

Opinia Centrului “Parteneriat pentru Dezvoltare” cu referire la Proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Planului naţional de acţiuni pe anul 2018 pentru implementarea Strategiei Naționale privind Ocuparea Forței de Muncă pentru anii 2017-2021

Centrul “Parteneriat pentru Dezvoltare” (CPD) susţine iniţiativa Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale privind elaborarea planuluide acţiuni pe anul 2018 pentru implementarea Strategiei Naţionale privind Ocuparea Forţei de Muncă 2017-2021. Este plauzibil faptul că planul integrează anumite acţiuni de stimulare a participării femeilor pe piaţa muncii, însă CPD consideră că aceste acţiuni nu prevăd reforme structurale şi nu vor contribui la îmbunătăţirea situaţiei actuale. Astfel, CPD vine cu un set de recomandări, a căror implementare o consideră substanţială pentru diminuarea inegalităţilor între femei şi bărbaţi în câmpul muncii.

Opinia Centrului “Parteneriat pentru Dezvoltare” cu referire la proiectul hotărȋrii Guvernului cu privire la completarea ce se operează ȋn Hotărȋrea Guvernului nr. 685 din 13.09.2012 Cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare a sectorului ȋntreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2012-2020

Centrul “Parteneriat pentru Dezvoltare” susţine iniţiativa Ministerului Economiei privind elaborarea celui de-al 3-lea plan ce integrează acţiuni pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sectorului ȋntreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2018-2020. CPD apreciază faptul că ȋn noul plan au fost vizate şi acţiuni specifice promovării antreprenoriatului feminin ȋn Moldova. Cu toate acestea, CPD consideră că există aspecte care ar putea fi îmbunătățite prin câteva prevederi suplimentare.

Opinia Centrului “Parteneriat pentru Dezvoltare” cu privire la modificarea și completarea Legii nr. 121 din 25 mai 2012 cu privire la asigurarea egalității

Centrul “Parteneriat pentru Dezvoltare” susţine iniţiativa Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității de a înainta Proiectul de lege privind modificarea și completarea unor acte legislative, printre care și Legea nr. 121 din 25 mai 2012 cu privire la asigurarea egalității. CPD apreciază faptul că au fost extinse noțiunile de bază, precum și concretizat cadrul de funcționare al Consiliului. Cu toate acestea, CPD consideră că există aspecte care ar putea fi îmbunătățite prin câteva prevederi suplimentare.

Mai puțin e mai bine. Patru propuneri pentru reforma finanțării partidelor și campaniilor electorale din perspectiva tinerilor și a egalității de gen.

Modul în care sunt finanțate partidele politice și campaniile electorale influențează direct modul în care femeile și tinerii se implică în procesul politic. Unul din factorii, deseori invocați în explicarea sub-reprezentării femeilor în politică, este discrepanța între femei și bărbați în ceea ce priveşte independența economică. Este bine știut faptul că pe piața muncii remunerarea medie a bărbaților este mai înaltă. Femeile beneficiază de pensii mai mici. Fenomenul dependenței economice în familie, tradițional, are față feminină. În situația în care costul financiar al vieții politice este în creștere, capacitatea financiară a candidaților devine un element esențial de a accede la funcții de putere. Deoarece tinerii și femeile din politica moldovenească sunt mai puțini “avuți” comparativ cu bărbații din politică, acest lucru constituie o barieră semnificativă în asigurarea reprezentării echitabile a tinerilor și femeilor în procesul decizional.

Rezultatele 1 - 10 din 59
GLOSAR
  • Analiză de gen - Studiul diferenţelor de condiţii, al nevoilor, al ratelor de participare, al accesului la resurse şi la dezvoltare, controlului asupra bunurilor, al puterii de decizie şi al imaginii între femei şi bărbaţi, în funcţie de rolurile desemnate de gen.
  • Abordarea integratore a principiului egalităţii de gen - Integrarea sistematică a unor condiţii, priorităţi şi nevoi specifice femeilor şi bărbaţilor în toate politicile, în vederea promovării egalităţii între femei şi bărbaţi, mobilizarea politicilor şi măsurilor generale avînd drept scop realizarea egalităţii, prin luarea în consideraţie, în etapa planificării, intr-un mod activ şi deschis, a efectelor acestor politici asupra situaţiei specifice femeilor şi bărbaţilor, în implementarea, monitorizare şi evaluare.
  • Aducerea dovezii - În domeniul egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi, o directivă bazată pe jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţii Europene prevede transferul de obligaţii de probatoriu între cele două părţi( reclamant şi acuzat). Dacă o persoană se consideră nedreptăţită prin ne aplicarea principiului egalităţii de tratament şi dacă există o prezumţie de discriminare, acuzatul trebuie să dovedească faptul că acest principiu nu a fost încălcat.
  • Bariere invizibile - Atitudini bazate pe prejudecăţi, norme şi valori tradiţionale care împiedică responsabilitatea / deplina participare a femeilor în societate.
  • Capacitatea femeilor - Se realizează la nivel individual, printr-o cunoaştere de sine şi asumare a propriei persoane, la nivel de grup, prin afirmarea unei identităţi colective şi a unor acţiuni consecvente în scopul obţinerii controlului relaţiilor de putere în societate.
Statistica de gen
  • Violenţa domestică / în familie - Orice formă de violenţă fizică, psihologică sau sexuală, care pune în pericol siguranţa şi bunăstarea unui membru al familiei şi / sau recurgerea la forţa fizică ori emoţională, inclusiv violenţa sexuală, în cadrul familiei sau gospodăriei. Această noţiune include abuzul copilului, incestul, maltratarea soţiei şi orice abuz sexual sau de altă natură faţă de oricare membru al gospodăriei.
  • Trafic de carne vie - Trafic de fiinţe umane, în special de femei şi de copii, în scopul exploatării sexuale, obţinerii de mînă de lucru sau de sclavie
  • Violenţa sexuală - Orice formă de violenţă prin folosirea sau ameninţarea cu folosirea forţei fizice sau emoţionale, incluzînd violul, maltratarea soţiei, hărţuirea sexuală, incestul şi pedofilia.
Progen în imagini
PAGINA ÎN SUS
© 2011 Centrul "Parteneriat pentru Dezvoltare"
str. Armeneasca, 13 Chisinau, MD-2012, Republica Moldova
Tel./ fax: +(373 22) 24-13-93 Tel.: +(373 22) 23-70-89; 20-71-58; 20-71-57
Site elaborat de Andrei Madan