Publicaţii CPD

Opinia Centrului “Parteneriat pentru Dezvoltare” cu privire la Strategia naţională de prevenire și combatere a violenței față de femei și violenței în familie pe anii 2017-2022

Descarcă fişier: opinia cpd cu referire la strategia de provenire s combatere a vf si vff.pdf (451KB)

Centrul “Parteneriat pentru Dezvoltare” susţine iniţiativa Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei de a pilota o nouă strategie de amploare naţională şi anume Strategia de prevenire și combatere a violenței față de femei (VFF) și violenței în familie (VF) pe anii 2017-2022. CPD apreciază atât reflectarea detaliată a problemelor majore ce vizează aria VFF şi VF, cât şi concentrarea obiectivelor generale în jurul a celor patru piloni majori: Prevenirea, Protecţia, Investigarea şi Politici integrate. Cu toate acestea, CPD consideră că noul document strategic ar putea fi îmbunătăţit prin prisma următoarelor prevederi:

(1) Identificarea profilului grupului ce este cel mai expus riscului violenţei în familie, în baza criteriilor de vârstă, gen, mediu de trai, nivel educaţional, statut economic etc. şi orientarea acţiunilor de informare şi de lucru asupra acestui grup. Concentrarea eforturilor pe respectivul grup ţintă va contribui la o mai bună informare, din moment ce se lucrează cu persoanele aflate în zona cea mai mare de risc, şi va avea efect şi asupra reducerii riscului de violenţă, potenţialele victime sau victimele cunoscând despre cum trebuie să acţioneze în astfel de cazuri. Cu toate că se cunoaşte aportul adus de campaniile de informare naţională şi a derulării spoturilor informative la TV sau radio despre fenomenul VFF şi VF, CPD consideră că orientarea acţiunilor asupra unui grup specific de persoane va avea un mai mare impact.

(2) Pentru Obiectivul general 1, ce este orientat spre prevenirea violenţei, se recomandă mobilizarea acţiunilor spre sporirea numărului de apeluri la organele împuternicite să intervină în situaţii de violenţă (inspectorul de poliţie, sectorist etc.). Demararea campaniilor naţionale cu acest scop va contribui la sensibilizarea în mai mare măsură a cetăţenilor cu referire la fenomenul violenţei în familie, iar aceasta la rândul său va avea efect asupra sporirii cazurilor de intervenţie promptă din partea organelor de apărare.

(3) Pentru Obiectivul general 3 se încurajează axarea pe acţiunile ce prevăd (i) îmbunătăţirea mecanismului de reacţie şi intervenţie promptă a organelor de drept/apărare (poliţia) în cazurile de violenţă în familie şi violenţa faţă de femei, în special în mediul rural şi (ii) ajustarea mecanismului de pedepsire şi consiliere a agresorului.

(4) Evaluarea detaliată a obiectivelor şi acţiunilor planificate, prin prisma suprapunerii cu alte strategii existente. În acest sens, se propun a fi excluse: (i) acţiunea 1.3.1, întrucât este elaborată şi implementată Strategia intersectoriala de dezvoltare a abilităților și competențelor parentale pentru anii 2016-2022 ce prevede acţiuni de sensibilizare a părinţilor cu referire la subiectul violenţei în familie şi faţă de copii, (ii) obiectivul specific 1.4, întrucât acţiunile propuse se reflectă în mare parte în Strategia pentru asigurarea egalităţii între femei şi bărbaţi 2017-2021 (ariile Educaţie şi Violenţă).

(5) Cu toate că modelul Planului de Acţiuni este aprobat prin hotărâre de Guvern, totuşi sugerăm evaluarea propunerii de ajustare a acestui tip standard prin alinierea la modelul internaţional. Pentru facilitarea procesului de monitorizare şi de identificare a impactului acţiunilor planificate a fi desfăşurate, se propune ajustarea structurală a anexei nr. 2 „Planul de acţiuni pentru anii 2017-2019 privind implementarea Strategiei”,şi anume: (i) prin includerea coloanei ce va reflecta situaţia actuală (baseline), datele fiind colectate în urma sondajelor realizate până la moment (de ex. raportul realizat în baza modelului IMAGES) şi a celor oferite de BNS şi (ii) prin adăugarea coloanei cu ţintele propuse a fi atinse până la finele perioadei de implementare a strategiei, în special pentru perioada vizată în planul de acţiuni 2017-2019.

(6) Desfăşurarea de către BNS a colectării de date cu referire la domeniul VF şi VFF o dată în 2 sau 3 ani, aceste studii fiind similare, cu date comparative, pentru a putea evalua tendințele. Ultimul raport realizat şi prezentat de BNS este cel din 2011[1]. Alte studii se realizează în mod sporadic și nu pot fi comparate rezultatele. Sistemul naţional de statistică joacă un rol crucial în oferirea şi îmbunătățirea datelor pentru măsurarea scopului, a prevalenţei şi a incidenţei violenţei faţă de femei. Dezvoltarea şi menţinerea unui sistem sustenabil statistic va contribui la facilitarea înregistrării şi diseminării regulate a datelor cu referire la VFF şi VF.  Recomandăm desfăşurarea sondajelor o dată în 2-3 ani, în scopul colectării în profunzime a informației cu privire la violența împotriva femeilor şi violenţa în familie, astfel contribuind la evaluarea amplitudinii problemei, deoarece multe femei nu raportează violența la organele împuternicite.

(7) Cu referire la cadranul de monitorizare şi evaluare, sugerăm ca toţi indicatorii să fie atât de tip cantitativ, cât şi calitativ şi aceştia să fie dezagregaţi pe criteriul gen în corelaţie cu alte subcategorii de date (grupuri vulnerabile, rural-urban, etnie, categorie de vârstă), ceea ce poate oferi o perspectivă mai bună asupra situaţiei existente la nivelul domeniului analizat.



[1]
Raportul “Violenţa faţă de femei în familie în Republica Moldova”, 2011 http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/Violenta/Raport_violenta_fam.pdf


Alte articole

Opinia Centrului “Parteneriat pentru Dezvoltare” cu referire la proiectul hotărȋrii Guvernului cu privire la completarea ce se operează ȋn Hotărȋrea Guvernului nr. 685 din 13.09.2012 Cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare a sectorului ȋntreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2012-2020

Centrul “Parteneriat pentru Dezvoltare” susţine iniţiativa Ministerului Economiei privind elaborarea celui de-al 3-lea plan ce integrează acţiuni pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sectorului ȋntreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2018-2020. CPD apreciază faptul că ȋn noul plan au fost vizate şi acţiuni specifice promovării antreprenoriatului feminin ȋn Moldova. Cu toate acestea, CPD consideră că există aspecte care ar putea fi îmbunătățite prin câteva prevederi suplimentare.

Opinia Centrului “Parteneriat pentru Dezvoltare” cu privire la modificarea și completarea Legii nr. 121 din 25 mai 2012 cu privire la asigurarea egalității

Centrul “Parteneriat pentru Dezvoltare” susţine iniţiativa Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității de a înainta Proiectul de lege privind modificarea și completarea unor acte legislative, printre care și Legea nr. 121 din 25 mai 2012 cu privire la asigurarea egalității. CPD apreciază faptul că au fost extinse noțiunile de bază, precum și concretizat cadrul de funcționare al Consiliului. Cu toate acestea, CPD consideră că există aspecte care ar putea fi îmbunătățite prin câteva prevederi suplimentare.

Mai puțin e mai bine. Patru propuneri pentru reforma finanțării partidelor și campaniilor electorale din perspectiva tinerilor și a egalității de gen.

Modul în care sunt finanțate partidele politice și campaniile electorale influențează direct modul în care femeile și tinerii se implică în procesul politic. Unul din factorii, deseori invocați în explicarea sub-reprezentării femeilor în politică, este discrepanța între femei și bărbați în ceea ce priveşte independența economică. Este bine știut faptul că pe piața muncii remunerarea medie a bărbaților este mai înaltă. Femeile beneficiază de pensii mai mici. Fenomenul dependenței economice în familie, tradițional, are față feminină. În situația în care costul financiar al vieții politice este în creștere, capacitatea financiară a candidaților devine un element esențial de a accede la funcții de putere. Deoarece tinerii și femeile din politica moldovenească sunt mai puțini “avuți” comparativ cu bărbații din politică, acest lucru constituie o barieră semnificativă în asigurarea reprezentării echitabile a tinerilor și femeilor în procesul decizional.

Inegalitățile în Republica Moldova: Provocări și oportunități

Scopul studiului este de a analiza egalitatea de șanse și de a identifica potențialele disparități în bunăstare, de¬terminate de cinci caracteristici de vulnerabile în Moldova. Nivelul inegalității este determinat pentru următoarele grupuri de referință: gen, tineri, vârstnici, persoane cu dizabilități și persoanele de etnie romă. Trei domenii cheie au fost examinate din perspectiva disparităților și anume: nivelul de trai, sănătate și piața muncii.

Cum reducem inegalitățile de gen în pensii?

Acest document analizează impactul de gen a modificărilor adoptate pentru sistemului de pensii la sfârșitul anului 2016. Acestea se referă la egalarea vârstei de pensionare, diferențele de gen la pensii, modul de stabilire a stagiului de cotizare și modalitatea de a beneficia de pensia anticipată.

Indexul integrării dimensiunii de gen în politicile publice 2013-2016

Integrarea dimensiunii de gen se referă la o metodologie de aplicare a aspectelor de gen la nivel de strategii, politici, programe, proiecte. Aceasta presupune faptul că trebuie să se realizeze continuu o analiză a efectelor acestor strategii, politici şi programe asupra femeilor și bărbaților, înainte de luarea oricăror decizii. Integrarea dimensiunii de gen în politicile publice implică evaluarea sistematică a nevoilor și priorităților femeilor și bărbaților şi abordarea inegalităţilor existente în documentele de politici, astfel încât rezultatele să aibă un impact pozitiv asupra situaţiei lor.

Cum se explică inegalitățile de gen din sănătate?

Inegalitățile de gen din sănătate sunt destul de semnificative. Diferența de gen în speranța de viață este unul dintre cei mai direcți indicatori care reflectă nivelul de inegalitate de gen în domeniul sănătății. Discrepanţele de gen în ceea ce privește speranța de viață s-au mărit comparativ cu anii 2000. Deși inegalităţile de gen au variat pe parcursul ultimelor două decenii, tendința generală este că acestea au devenit mai semnificative.

Cum sporim numărul taților beneficiari ai concediului de îngrijire a copilului?

Idea reformării concediului de ȋngrijire a copilului este un subiect abordat de mai mult timp ȋn spaţiul public. Reconcilierea vieţii profesionale cu cea de familie este un subiect tot mai frecvent discutat de societatea civilă şi factorii de decizie. În ultimii ani, ȋn Moldova, au fost aplicate o serie de modificări legislative şi înaintate proiecte de legi, ce au drept scop reducerea inegalităţilor de gen pe piaţa muncii şi ȋn activităţile casnice. Mai specific, ne referim la aprobarea Legii 71 din 14 aprilie 2016 ce prevede acordarea concediului paternal plătit de 14 zile şi la proiectul de lege ce vizează reducerea concediului de ȋngrijire a copilului de la 6 ani, (precum este stipulat ȋn legislaţia în vigoare), la 4 ani.

Barometrul de Gen „Cum participă femeile şi bărbații în politică şi în procesele decizionale”

Barometrul de Gen este primul studiu comprehensiv din Moldova care abordează implicarea femeilor și bărbaţilor în politică și procesul decizional. Studiul a urmărit scopul de a elucida elementele specifice de gen în politică (atitudinea generală faţă de implicarea bărbaţilor și femeilor în politică, în viaţa partidelor politice, intenţia de a candida, provocările specifice ale candidaţilor și candidatelor în electorală, activitatea în calitate de aleși/se locali/e), precum și în procesul de luare a deciziilor (gradul de informare cu privire la procesul de dezvoltare comunitară, priorităţile locale de dezvoltare, implicarea la diferite etape ale actului decizional).

Indexul egalităţii de Gen 2016

În Republica Moldova se menţine un nivel scăzut al egalităţii ȋntre femei şi bărbaţi. Cu toate că ȋn comparaţie cu anii 2009 şi 2015 valoarea indexului egalităţii de gen s-a ȋmbunătăţit, totuşi această creştere este nesemnificativă (de la 57 la 58 puncte). Este de menţionat faptul că ȋn 2016 doar un domeniu a trecut pragul de 70 puncte, comparativ cu două domenii în anii 2009 și 2015.

Rezultatele 21 - 30 din 71
GLOSAR
  • Abordarea integratore a principiului egalităţii de gen - Integrarea sistematică a unor condiţii, priorităţi şi nevoi specifice femeilor şi bărbaţilor în toate politicile, în vederea promovării egalităţii între femei şi bărbaţi, mobilizarea politicilor şi măsurilor generale avînd drept scop realizarea egalităţii, prin luarea în consideraţie, în etapa planificării, intr-un mod activ şi deschis, a efectelor acestor politici asupra situaţiei specifice femeilor şi bărbaţilor, în implementarea, monitorizare şi evaluare.
  • Capacitatea femeilor - Se realizează la nivel individual, printr-o cunoaştere de sine şi asumare a propriei persoane, la nivel de grup, prin afirmarea unei identităţi colective şi a unor acţiuni consecvente în scopul obţinerii controlului relaţiilor de putere în societate.
  • Bariere invizibile - Atitudini bazate pe prejudecăţi, norme şi valori tradiţionale care împiedică responsabilitatea / deplina participare a femeilor în societate.
  • Analiză de gen - Studiul diferenţelor de condiţii, al nevoilor, al ratelor de participare, al accesului la resurse şi la dezvoltare, controlului asupra bunurilor, al puterii de decizie şi al imaginii între femei şi bărbaţi, în funcţie de rolurile desemnate de gen.
  • Aducerea dovezii - În domeniul egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi, o directivă bazată pe jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţii Europene prevede transferul de obligaţii de probatoriu între cele două părţi( reclamant şi acuzat). Dacă o persoană se consideră nedreptăţită prin ne aplicarea principiului egalităţii de tratament şi dacă există o prezumţie de discriminare, acuzatul trebuie să dovedească faptul că acest principiu nu a fost încălcat.
Statistica de gen
  • Violenţa domestică / în familie - Orice formă de violenţă fizică, psihologică sau sexuală, care pune în pericol siguranţa şi bunăstarea unui membru al familiei şi / sau recurgerea la forţa fizică ori emoţională, inclusiv violenţa sexuală, în cadrul familiei sau gospodăriei. Această noţiune include abuzul copilului, incestul, maltratarea soţiei şi orice abuz sexual sau de altă natură faţă de oricare membru al gospodăriei.
  • Trafic de carne vie - Trafic de fiinţe umane, în special de femei şi de copii, în scopul exploatării sexuale, obţinerii de mînă de lucru sau de sclavie
  • Violenţa sexuală - Orice formă de violenţă prin folosirea sau ameninţarea cu folosirea forţei fizice sau emoţionale, incluzînd violul, maltratarea soţiei, hărţuirea sexuală, incestul şi pedofilia.
Progen în imagini
PAGINA ÎN SUS
© 2011 Centrul "Parteneriat pentru Dezvoltare"
str. Armeneasca, 13 Chisinau, MD-2012, Republica Moldova
Tel./ fax: +(373 22) 24-13-93 Tel.: +(373 22) 23-70-89; 20-71-58; 20-71-57
Site elaborat de Andrei Madan