Publicaţii CPD

Opinia Centrului “Parteneriat pentru Dezvoltare” cu referire la proiectul hotărȋrii Guvernului cu privire la completarea ce se operează ȋn Hotărȋrea Guvernului nr. 685 din 13.09.2012 Cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare a sectorului ȋntreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2012-2020

Descarcă fişier: opinia cpd planul de actiuni imm 2018-2020.pdf (420KB)

Centrul “Parteneriat pentru Dezvoltare” susţine iniţiativa Ministerului Economiei privind elaborarea celui de-al 3-lea plan ce integrează acţiuni pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sectorului ȋntreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2018-2020. CPD apreciază faptul că ȋn noul plan au fost vizate şi acţiuni specifice promovării antreprenoriatului feminin ȋn Moldova. Cu toate acestea, CPD consideră că există aspecte care ar putea fi îmbunătățite prin câteva prevederi suplimentare.

Context

Strategia de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2012-2020 integrează dimensiunea de gen la un nivel incipient. Incepând cu 2013, CPD elaborează anual indexul de integrare a dimensiunii de gen ȋn politicile publice. Indexul măsoară la ce nivel documentele strategice respectă principiul egalităţii de gen la etapa de analiză şi definire a problemei, la cea de planificare a rezultatelor şi la cea de monitorizare şi evaluare a implementării politicilor. Astfel, analiza Strategiei de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2012-2020[1]a fost evaluată cu o medie de 0,5 puncte (din maximum 4 puncte), în așa fel fiind poziţionată la etapa incipientă de integrare și abordare a necesităţilor și intereselor specifice ale femeilor şi bărbaţilor din sectorul IMM. Menționăm că integrarea perspectivei egalității de gen în politicile publice este o obligațiune[2] a Guvernului.

Cu toate acestea, politica are o relevanță mare de gen, însă este elaborată într-un mod cu totul insensibil la dimensiunea de gen.Relevanța se explică prin diferențele de gen înregistrate pe piața muncii. Femeile câştigă în medie cu 12,4% mai puţin decât bărbaţii (87,6% din salariul mediu al bărbaţilor). Printre factorii ce cauzează această disparitate se enumeră numărul mic al femeilor în funcţii administrative. Astfel, din totalul conducătorilor de toate nivelurile, bărbaţi reprezintă 57 %, iar 43% revin femeilor. În cazul primilor conducători de unităţi economico-sociale diferenţele în aspect gender sunt şi mai pronunţate. Raportul între femei şi bărbaţi în rândul angajatorilor este de 1 la 4 (respectiv 26,9% femei şi 73,1% bărbaţi), indiferent de forma de proprietate a unităţii pe care o conduc. În funcţie de mărimea unităţii, se constată că femeile mai des se regăsesc în calitate de conducători a întreprinderilor micro (31,5%) şi a celor mijlocii (24,7%), iar întreprinderilor cu peste 100 de salariaţi sunt conduse de femei în proporţie de 18%.[3]

Noul plan de acţiuni privind implementarea Strategiei de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2018-2020 nu abordează în mod comprehensiv inegalitățile enumerate mai sus.Astfel, sporeşte riscul ca femeile antreprenoare să se confrunte cu majoritatea dificultăţilorce au fost identificate şi la etapa elaborării Strategie 2012-2020. Femeile sunt subreprezentate în rândul populației antreprenorilor (pondereaantrerenoarelor este de 2,6 ori mai mic decât cea a antreprenorilor)[4], iar din considerentul că cel de-al 3-lea plan de acţiuni ȋn mare parte este insensibil la aspectul de gen, se ratează o bună oportunitate de a prevedea măsuri speciale de încurajare a antreprenoriatului feminin și de adoptare a unor măsuri de facilitare a accesului acestora la credite și finanțări, la instruire și consiliere pentru un management eficient și durabil a afacerii.

Recomandări generale

Integrarea perspectivei egalității de gen în Planul de acţiuni 2018-2020. Este ȋncurajator faptul că Planul prevede un obiectiv aparte cu referire la antreprenoriatul feminin. Cu toate acestea, dat fiind faptul că dimensiunea de gen reprezintă un aspect intersectorial, aceasta urmează a fi reflectată ȋn toate acţiunile respectivului document strategic, inclusiv la nivel de indicatori.

Pentru o mare parte dintre activitățile planificate nu este bugetată o sumă exactă pentru implementarea acestora. Termenul ”în limita bugetului de stat” este foarte vag și este complicat de estimat dacă există resurse financiare suficiente pentru implementarea eficientă a activităților. În acest sens, recomandăm utilizarea unei formule mai exacte de estimare a bugetului planificat pentru fiecare activitate în parte.

Integrarea unei dimensiuni clare de gen și a unui set de indicatori coerențipentru monitorizarea progresului, în mod special în direcțiile prioritare referitoare la îmbunătăţirea accesului IMM-urilor la finanţare și la dezvoltarea capitalului uman prin promovarea competenţelor şi culturii antreprenoriale.

Recomandări specifice

În temeiul obiectivului 1.1 „Analiza sectorului IMM şi necesităţilor acestuia” recomandăm ca acțiunile planificate să țină cont de dimensiunea egalității de gen şi a indicatorilor respectivi. Astfel, studiile sectoriale şi cercetările ştiinţifice planificate a fi efectuate ȋn anii 2018-2020, urmează să prevadă generarea datelor comparative privind femeile antreprenoare şi bărbaţii antreprenori. Studiile realizate până la momentul actual și datele statistice disponibile prezintă situația în ansamblu, utilizează indicatori generali (număr de unități, număr de salariați, venituri din vânzări,  profitul înregistrat etc). Cu toate că obiectivul 7.4 „Realizarea cercetărilor ştiinţifice şi asigurarea cu date statistice necesare pentru argumentarea politcii de dezvoltare antreprenoriatului feminin”, prevede colectarea datelor specifice femeilor ce activează ȋn IMM, totuşi este important să existe oanaliză comprehensivăşi comparativă a sectorului IMM prin utilizarea unor indicatori dezagregați pe criteriul gen, vârstă, medii etc.[1] Aceasta ar permite identificarea problemelor de substrat cu care se confruntă diferite categorii de populație care fie lansează, fie sunt în proces de dezvoltare a unei IMM. Colectarea statistică a datelor dezagregate va oferi o imagine complexă asupra sectorului IMM și va permite stabilirea direcțiilor de intervenție.

În temeiul obiectivelor 1.2 „Perfecţionare cadrului de reglementare a activităţii IMM” şi 2.1 „Sporirea accesului IMM la credite bancare prin gestiunea Fondului de Garantare a Creditelor”, recomandăm să fie revizuite şi ajustate cadrul  normativ,ȋn special ce vizează criteriile de acordare a creditelor şi finanţărilor, ȋntru facilitarea procesului de acordare a creditelor femeilor antreprenoare. Chiar dacă nu sunt disponibile date dezagregate pe gen, se cunoaşte că accesul antreprenoarelor la credite și finanțări este mic și că întreprinderile femeilor sunt mai vulnerabile. Revizuirea condiţiilor de oferire a creditelorva ȋncuraja accesul antreprenoarelor la credite şi finanţări pentru asigurarea durabilităţii afacerilor.

Cu referire la priorităţile 3 „Dezvoltarea capitalului uman prin promovarea competenţelor şi culturii antreprenoriale” şi 4 „Sporirea competitivităţii IMM şi ȋncurajarea spiritului inovator”, recomandăm introducerea unor măsuri specifice de încurajare a femeilor să-și deschidă IMM-uri, precum și de facilitare a accesului lor la training și consiliere pentru un management eficient al afacerii dincolo de programele specifice destinate doar femeilor.Aici ne referim atât la continuarea programelor de consolidare ce sunt implementate ȋn Moldova actualmente, cât şi la pilotarea şi susţinereanoilor programe naţionale şi locale de mentorat, orientate spre fortificarea capacităţilor antreprenoarelor ȋn domeniul deschiderii unei afaceri şi gestionării eficiente a acesteia, planificării strategice şi a inovaţiilor.Programele pilotate ȋn Moldova ȋn ultimii ani, ce au drept scop capacitarea femeilor antreprenoare, aduc un aport major ȋn asigurarea echilibrului de gen. Instruirea femeilor antreprenoare ȋn ceea ce vizează atât planificarea strategică de termen mediu şi lung cât şi, ȋn special, orientarea spre inovaţii, va contribui la asigurarea continuităţii afacerilor şi la obţinerea unei profitabilităţi mai ȋnalte.

Încurajăm implementarea priorităţii a 5-a „Facilitarea dezvoltării IMM ȋn regiuni” inclusiv prin susținerea femeilor antreprenoare din regiunile rurale, ȋn special datorită faptului că o inegalitate de gen, mai pronunţată ȋn rândul femeilor, se atestă anume ȋn zonele rurale. Din numărul total al antreprenoarelor, doar 14,9% au iniţiat afaceri ȋn mediul rural (ODIMM, 2017). Astfel, iniţierea propriilor afaceri, dar şi facilitarea dezvoltării continue a celor existente, va contribui nu doar la evitarea "plafonului de sticlă" la locul de muncă, dar şi la micşorarea diferenţelor salariale de gen.


Alte articole

Propunerile Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) cu privire la amendamentele la Codul Educației în ceea ce privește educația timpurie a copiilor

1. CPD susține de principiu orice inițiativă a autorităților cu privire la extinderea serviciilor de educație timpurie a copiilor. Astfel, este binevenită propunerea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării de a opera modificări la Codul Educației prin care copiii de la vârsta de 2 ani vor putea fi incluși în ciclul de învățământ preșcolar. CPD, alături de alte organizații, a solicitat Guvernului și Parlamentului să modifice cadrul legal atât în anul 2014, cât și în anul 2015, pentru a extinde accesul la serviciile de educației antepreşcolară (servicii de creșă). 2. Guvernul trebuia să propună Parlamentului amendamente la Codul Educației cu privire la educația antepreșcolară încă în anul 2016. În temeiul articolului 157 litera e, Guvernul era obligat ca până în iulie 2016 să examineze practica statelor membre ale Uniunii Europene, în domeniul educației antepreşcolare și să prezinte Parlamentului propuneri de modificare a prezentului cod, privind organizarea, tipurile şi modalităţile de finanţare a serviciilor de educație antepreşcolară. 3. Experiența țărilor OECD arată că nivelul redus al serviciilor de creșă determină deteriorarea poziției femeilor pe piaţa muncii. Graficul de mai jos ilustrează relația dintre nivelul ocupării femeilor cu cel puțin un copil de vârsta de 0-3 ani și rata de acces la servicii de creșă. Astfel, în ţările în care nivelul de acces la serviciile de creşă este redus, rata de ocupare a femeilor de vârstă reproductivă este mult mai mică.

”Cum prevenim și reducem hărțuirea sexuală în instituțiile de învățământ”

Fiecare a cincea femeie angajată din Republica Moldova este supusă unor forme subtile de hărțuire sexuală, iar 4 din 100 se confruntă cu forme grave de hărțuire. Deși cadrul legal interzice explicit hărțuirea sexuală în toate sferele sociale, realitatea arată că femeile angajate se confruntă des cu comportamente abuzive: circa 21% dintre ele s-au confruntat cu forme subtile de manifestare a hărțuirii sexuale (priviri, gesturi nepotrivite, limbaj cu tentă sexuală etc.), aproximativ 13,5% au menționat că au fost atinse într-un mod nepotrivit, iar 6,7% au declarat că li s-au propus relații sexuale pentru anumite recompense sau favoruri. Circa 20% dintre femeile agresate s-au confruntat cu amenințări sau solicitări de a întreține relații sexuale din partea profesorului.Datele arată că în sistemul de învățământ din Moldova persistă fenomenul hărțuirii sexuale, acesta fiind exprimat prin forme extrem de grave, ca amenințări sau cerința profesorului de a întreține relații sexuale pentru anumite avantaje (circa 20%). Alarmant este faptul că doar 15% dintre femeile hărțuite au anunțat despre acest lucru, având tendința de a vorbi despre experiențele date în cercul de oameni apropiați: prieteni, vecini sau partener. Practica internațională indică asupra unui sistem comprehensiv de prevenire și combatere a hărțuirii sexuale în instituțiile de învățământ. Acest sistem include atât prevederi legislative generale, proceduri interne specifice aplicate în cadrul universităților (politici de prevenire a hărțuirii, coduri de etică specifice, mecanisme de intervenție), cât și măsuri educative (formare și sensibilizare) destinate studenților și angajaților din sistemul educațional. În sistemul de învățământ din Republica Moldova există lacune atât în cadrul legislativ național, cât și în documentele și practicile interne ale instituțiilor de învățământ. Astfel, Codul Educației nu obligă expres instituțiile de învățământ de toate nivelele să adopte proceduri interne de prevenire și combatere a hărțuirii sexuale. Totodată, Cartele Universitare și Codurile de Etică Universitară nu definesc sau definesc superficial hărțuirea sexuală și, respectiv, nu prevăd mecanisme și măsuri de prevenire și combatere a fenomenului. În contextul celor menționate, devine imperativ implementarea următoarelor recomandări: (i) Aprobarea unui set unitar de prevederi legale cu privire la combaterea hărțuirii sexuale, pentru instituțiile de învățământ de toate nivelele, (ii)Obligarea fiecărei instituții de învățământ să aprobe și să implementeze proceduri interne de prevenire și combatere a hărțuirii sexuale, (iii) Abilitarea organizațiilor de studenți cu drepturi de confident în cazurile de hărțuire sexuală.

REFORMA CONCEDIULUI DE ÎNGRIJIRE A COPILULUI!

Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) salută orice inițiativă de reformare a concediului de îngrijire a copilului. Totodată, considerăm că propunerile parvenite atât din Parlament, cât și de la Guvern pot fi îmbunătățite astfel încât acestea să ofere mai multă flexibilitate părinților să beneficieze de acest drept. În acest document, CPD oferă mai multe motive care determină reforma concediului pentru îngrijirea copilului și propune soluții concrete de reformare a acestuia.

Propunerile Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare cu privire la modificarea și completarea Legii nr. 121 din 25 mai 2012 cu privire la asigurarea egalității

În contextul examinării de către Parlamentul Republicii Moldova, în mod special, de către Comisia pentru drepturile omului și relații interetnice a proiectului de lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative, inclusiv Legea nr. 121 din 25 mai 2012, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) vine cu propuneri de amendamente care vizează măsuri legislative de reducere a diferențelor salariale. Aceste modificări se impun deoarece conform unei analize realizate de către CPD, diferența dintre salariul mediu al femeilor și bărbaților a crescut constant, de la 12,9% în 2012 la 14,5% în 2016. În valoare monetară, o femeie angajată a pierdut în 2016, în mediu, 11 417 MDL ca rezultat al diferențelor salariale. Această situație impune necesitatea unor măsuri legislative urgente care ar diminua inegalitățile de pe piața muncii.

Opinia Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare cu referire la Proiectul de hotărâre a Guvernului „Pentru aprobarea Regulamentului privind modul de atestare a salariaților din unități”

Centrul “Parteneriat pentru Dezvoltare” (CPD) susţine iniţiativa Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale cu referire la elaborarea Regulamentului privind modul de atestare a salariaților din unități. Este plauzibil faptul că Regulamentul prevede măsuri de asigurare a egalității și echității pe piaţa muncii, însă CPD consideră că aceste măsuri nu sunt suficiente. Astfel, CPD vine cu un set de recomandări pentru diminuarea inegalităţilor și discriminării în câmpul muncii, în special în ceea ce ține de evaluarea salariaților.

Comentarii şi recomandări comune la Versiunea pre-finală a Strategie Naţionale de Dezvoltare “Moldova 2030”

Prezentul document este elaborat în contextul procesului de elaborare a Strategiei Naţionale de Dezvoltare „Moldova 2030” (SND 2030). Autorii acestei analize sunt patru platforme ale societăţii civile care întrunesc peste 100 de organizaţii neguvernamentale, reprezentând următoarele grupuri vulnerabile: persoanele în etate, tinerii, persoanele de etnie romă, persoanele cu dizabilități.

CUM PREVENIM ȘI REDUCEM HĂRȚUIREA SEXUALĂ LA LOCUL DE MUNCĂ ȘI STUDII. Recomandări de politici

Datele statistice arată că, actualmente, fiecare a cincea femeie angajată din Republica Moldova este supusă unor forme subtile de hărțuire sexuală la locul de muncă (priviri nepotrivite, îmbrățișări fără permisiune, glume/ limbaj cu conotație sexuală), iar 4 din 100 se confruntă cu forme grave de hărțuire (cerința de a întreține relații sexuale pentru recompensă, folosirea forței sau amenințărilor pentru a avea relații sexuale etc.). Totodată, circa 20% dintre femei s-au confruntat cu amenințări sau solicitări de a întreține relații sexuale la locul de studii. În pofida incidenței mari a cazurilor de hărțuire sexuală, doar 15% dintre femei au anunțat despre asemenea cazuri. Nivelul redus de raportare este determinat de sentimentul de autoculpabilizare, gradul redus de încredere în organele de control, dar și de atitudinea populației - 60,5% consideră persoanele hărțuite a fi vinovate de aceste experiențe

PROPUNERILE CENTRULUI PARTENERIAT PENTRU DEZVOLTARE CU PRIVIRE LA INTEGRAREA DIMENSIUNII EGALITĂȚII DE GEN ÎN Planul național de acțiuni pe anii 2018-2022 privind implementarea Strategiei intersectoriale de dezvoltare a abilităților și competențelor parentale pentru anii 2016-2022

În octombrie 2016, Guvernul RM a adoptat Strategia intersectorială de dezvoltare a abilităților și competențelor parentale pentru anii 2016-2022. Obiectul de intervenție al prezentei Strategii rezumă din dezvoltarea unui sistem intersectorial de sprijinire a familiilor și viitorilor părinți în ceea ce privește îmbunătățirea abilităților și competențelor parentale. În data de 23.03.2018, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a supus consultării Planul de Acțiuni pentru anii 2018-2022 al acestei Strategii. Acest document sintetizează propunerile Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) cu privire la asigurarea principiului egalității de gen în elaborarea și implementarea Planului de Acțiuni.

Opinia Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare şi a Consiliului Naţional al Tineretului din Moldova cu referire la proiectul de lege pentru modificarea articolului 27 din Legea privind partidele politice nr.294/2007

În temeiul proiectului de lege pentru modificarea articolului 27 din Legea privind partidele politice nr. 294/2007, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare şi Consiliul Naţional al Tineretului din Moldova ȋnaintează recomandări pentru reforma finanţării partidelor din perspectiva tinerilor şi a egalităţii de gen.

Indexul Egalitatii de Gen 2017:Care este nivelul de egalitate dintre femei și bărbați?

Indexul Egalităţii de Gen măsoară nivelul egalităţii ȋntre femei şi bărbaţi pe 6 domenii cheie. Indexul este calculat în baza a 31 de indicatori de impact, grupaţi în şase categorii relevante: (i) Piaţa Muncii, (ii) Politică, (iii) Educaţie, (iv) Accesul la Resurse, (v) Percepţii şi Stereotipuri, (vi) Sănătate. Pentru fiecare domeniu a fost calculat un sub index care poate varia de la 0 – indicând o inegalitate totală între femei şi bărbaţi şi 100 – indicând o egalitate de gen perfectă. Astfel, cu cât indicele calculat este mai aproape de 100, cu atât nivelul egalităţii de gen pe acel domeniu este mai înalt.

Rezultatele 1 - 10 din 63
GLOSAR
  • Analiză de gen - Studiul diferenţelor de condiţii, al nevoilor, al ratelor de participare, al accesului la resurse şi la dezvoltare, controlului asupra bunurilor, al puterii de decizie şi al imaginii între femei şi bărbaţi, în funcţie de rolurile desemnate de gen.
  • Abordarea integratore a principiului egalităţii de gen - Integrarea sistematică a unor condiţii, priorităţi şi nevoi specifice femeilor şi bărbaţilor în toate politicile, în vederea promovării egalităţii între femei şi bărbaţi, mobilizarea politicilor şi măsurilor generale avînd drept scop realizarea egalităţii, prin luarea în consideraţie, în etapa planificării, intr-un mod activ şi deschis, a efectelor acestor politici asupra situaţiei specifice femeilor şi bărbaţilor, în implementarea, monitorizare şi evaluare.
  • Aducerea dovezii - În domeniul egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi, o directivă bazată pe jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţii Europene prevede transferul de obligaţii de probatoriu între cele două părţi( reclamant şi acuzat). Dacă o persoană se consideră nedreptăţită prin ne aplicarea principiului egalităţii de tratament şi dacă există o prezumţie de discriminare, acuzatul trebuie să dovedească faptul că acest principiu nu a fost încălcat.
  • Capacitatea femeilor - Se realizează la nivel individual, printr-o cunoaştere de sine şi asumare a propriei persoane, la nivel de grup, prin afirmarea unei identităţi colective şi a unor acţiuni consecvente în scopul obţinerii controlului relaţiilor de putere în societate.
  • Bariere invizibile - Atitudini bazate pe prejudecăţi, norme şi valori tradiţionale care împiedică responsabilitatea / deplina participare a femeilor în societate.
Statistica de gen
  • Violenţa domestică / în familie - Orice formă de violenţă fizică, psihologică sau sexuală, care pune în pericol siguranţa şi bunăstarea unui membru al familiei şi / sau recurgerea la forţa fizică ori emoţională, inclusiv violenţa sexuală, în cadrul familiei sau gospodăriei. Această noţiune include abuzul copilului, incestul, maltratarea soţiei şi orice abuz sexual sau de altă natură faţă de oricare membru al gospodăriei.
  • Trafic de carne vie - Trafic de fiinţe umane, în special de femei şi de copii, în scopul exploatării sexuale, obţinerii de mînă de lucru sau de sclavie
  • Violenţa sexuală - Orice formă de violenţă prin folosirea sau ameninţarea cu folosirea forţei fizice sau emoţionale, incluzînd violul, maltratarea soţiei, hărţuirea sexuală, incestul şi pedofilia.
Progen în imagini
PAGINA ÎN SUS
© 2011 Centrul "Parteneriat pentru Dezvoltare"
str. Armeneasca, 13 Chisinau, MD-2012, Republica Moldova
Tel./ fax: +(373 22) 24-13-93 Tel.: +(373 22) 23-70-89; 20-71-58; 20-71-57
Site elaborat de Andrei Madan