Publicaţii CPD

Principiul plată egală pentru muncă egală sau muncă de valoare egală în Republica Moldova.

Descarcă fişier: principul plată egală pentru muncă egală legislația rm.pdf (1MB)
De peste un deceniu principiul plată egală pentru muncă egală sau pentru muncă de valoare egală între femei şi bărbați a fost recunoscut şi inclus în legislația moldovenească. Totuşi măsurile luate s-au limitat la traducerea şi includerea în lege a denumirii principiului, fără o explicitare a drepturilor şi obligațiilor celor implicați. Simpla enunțare prin lege a unui principiu nu face ca realitatea să se îmbunătățească şi viața angajatelor să devină mai echitabilă. Este nevoie de explicitarea principiului şi transpunerea lui efectivă într-o serie de măsuri concrete, inclusiv măsuri legislative. Astfel, va fi clar ceea ce se înțelege concret prin acest principiu – în ce situații angajatorul are obligații conform legii, în ce constau aceste obligații ale angajatorului etc.
 
De exemplu, în condițiile în care legea nu cere informarea angajaților privind diferența salarială dintre femei şi bărbați la nivelul unui angajator, ci interzice divulgarea informațiilor despre salariu, considerată informație confidențială prin Codul muncii, devine imposibil pentru angajate să cunoască faptul că sunt plătite mai puțin decât colegii lor bărbați, angajați să facă aceeaşi muncă. Un alt exemplu este legat de practica generalizată din mediul privat în care salariul se negociază individual, nu este stabilit prin aplicarea obiectivă a unor grile de salarizare. În condițiile în care legea nu obligă explicit la evaluarea şi clasificarea funcțiilor sau profesiilor şi aplicarea unor grile de salarizare, când o angajată află că un bărbat angajat înaintea ei în aceeaşi funcție sau profesie a fost plătit mai bine decât ea, angajatorul îi va replica automat prin argumentul că ar fi avut loc o negociere individuală. Într-o situație cu atât mai grea se va afla angajata care a fost plătită mai puțin în comparație cu colegii de sex masculin care sunt angajați pe funcții sau profesii diferite față de ea, dar care efectuează o muncă de valoare egală (de exemplu, angajata de la serviciul curățenie comparativ cu angajații de la serviciul pază). Cum va reuşi oare o angajată să argumenteze că funcția sau profesia ocupată de ea presupune o muncă de valoare egală cu cea aferentă unei funcții sau profesii diferite, dacă nu există la nivelul angajatorului niciun fel de evaluare şi clasificare a funcțiilor şi profesiilor? În cele din urmă, chiar dacă principiul plată egală este prevăzut de lege şi persoanele interesate se pot adresa justiției, toate aceste demersuri legislative salutare rămân literă moartă fără instrumentele concrete prin care poți afla şi demonstra că eşti într-o situație inechitabilă.
 
Mai multe țări din Europa şi-au pus la rândul lor întrebările de mai sus şi au introdus o serie de măsuri menite să transpună în practică principiul plată egală pentru muncă egală sau pentru muncă de valoare egală între femei şi bărbați. Aceste măsuri se împart în patru categorii mari: detalierea principiului în legislație prin explicitarea obligațiilor concrete pe care le presupune aplicarea lui, introducerea sistemelor de evaluare şi clasificare a funcțiilor şi profesiilor, adoptarea unor măsuri de transparentizare a salariilor şi implementarea unor măsuri de îmbunătățire a accesului la remedii efective în cazul plângerilor privind încălcarea principiului plată egală.
 
Analiza legislației naționale privind respectarea principiului plată egală pentru muncă egală sau pentru muncă de valoare egală între femei şi bărbați cuprinde cinci capitole. În primul capitol, se descrie legislația moldovenească care prevede principiul plată egală, precum şi modul în care legislația explicitează noțiuni separate care fac parte din aplicarea principiului, cum ar fi „plată egală”, „muncă egală”, „muncă de valoare egală”. Capitolul doi se referă la sistemele de evaluare a funcțiilor şi profesiilor, folosite îndeosebi pentru implementarea conceptului de muncă de valoare egală. În capitolul trei, este explicat ce măsuri de transparentizare a plății pot fi implementate pentru susținerea în practică a unei plângeri privind plata egală. Capitolul patru vizează implementarea în practică a principiului plată egală. Fiecare capitol este urmat de o serie de recomandări menite să îmbunătățească atât cadrul legal, cât şi cel instituțional. Analiza cuprinde la sfârşit o listă de acte normative care necesită să fie îmbunătățite, însoțite de modificările recomandate, precum şi o serie de recomandări care nu țin nemijlocit de cadrul legislativ, dar pot contribui semnificativ la progresul în acest domeniu.
 
La realizarea analizei, autoarele s-au raportat în principal la directivele adoptate de Uniunea Europeană în domeniul plății egale şi la jurisprudența relevantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene. În acelaşi timp, a fost analizată legislația moldovenească şi jurisprudența relevantă a Curții Constituționale. Analiza prevederilor legale în vigoare a fost dublată de solicitarea de informații cu caracter public care au permis autoarelor evaluarea modului în care normele ce au făcut obiectul cercetării sunt puse în aplicare de către diferitele instituții ale statului. De asemenea, au fost efectuate mai multe interviuri cu angajați din sfera privată, acestea fiind garantate prin confidențialitate. Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare a organizat la 31 octombrie 2016 o masă rotundă, cu participarea autorităților riat pentru Dezvoltare a organizat la 31 octombrie 2016 o masă rotundă, cu participarea autorităților şi organizațiilor societății civile care activează în acest domeniu, la care s-au discutat concluziile şi recomandările preliminare ale analizei. Prezenta cercetare a fost definitivată în urma acestor discuții.
 
 

Alte articole

Inegalitățile în Republica Moldova: Provocări și oportunități

Scopul studiului este de a analiza egalitatea de șanse și de a identifica potențialele disparități în bunăstare, de¬terminate de cinci caracteristici de vulnerabile în Moldova. Nivelul inegalității este determinat pentru următoarele grupuri de referință: gen, tineri, vârstnici, persoane cu dizabilități și persoanele de etnie romă. Trei domenii cheie au fost examinate din perspectiva disparităților și anume: nivelul de trai, sănătate și piața muncii.

Cum reducem inegalitățile de gen în pensii?

Acest document analizează impactul de gen a modificărilor adoptate pentru sistemului de pensii la sfârșitul anului 2016. Acestea se referă la egalarea vârstei de pensionare, diferențele de gen la pensii, modul de stabilire a stagiului de cotizare și modalitatea de a beneficia de pensia anticipată.

Indexul integrării dimensiunii de gen în politicile publice 2013-2016

Integrarea dimensiunii de gen se referă la o metodologie de aplicare a aspectelor de gen la nivel de strategii, politici, programe, proiecte. Aceasta presupune faptul că trebuie să se realizeze continuu o analiză a efectelor acestor strategii, politici şi programe asupra femeilor și bărbaților, înainte de luarea oricăror decizii. Integrarea dimensiunii de gen în politicile publice implică evaluarea sistematică a nevoilor și priorităților femeilor și bărbaților şi abordarea inegalităţilor existente în documentele de politici, astfel încât rezultatele să aibă un impact pozitiv asupra situaţiei lor.

Cum se explică inegalitățile de gen din sănătate?

Inegalitățile de gen din sănătate sunt destul de semnificative. Diferența de gen în speranța de viață este unul dintre cei mai direcți indicatori care reflectă nivelul de inegalitate de gen în domeniul sănătății. Discrepanţele de gen în ceea ce privește speranța de viață s-au mărit comparativ cu anii 2000. Deși inegalităţile de gen au variat pe parcursul ultimelor două decenii, tendința generală este că acestea au devenit mai semnificative.

Cum sporim numărul taților beneficiari ai concediului de îngrijire a copilului?

Idea reformării concediului de ȋngrijire a copilului este un subiect abordat de mai mult timp ȋn spaţiul public. Reconcilierea vieţii profesionale cu cea de familie este un subiect tot mai frecvent discutat de societatea civilă şi factorii de decizie. În ultimii ani, ȋn Moldova, au fost aplicate o serie de modificări legislative şi înaintate proiecte de legi, ce au drept scop reducerea inegalităţilor de gen pe piaţa muncii şi ȋn activităţile casnice. Mai specific, ne referim la aprobarea Legii 71 din 14 aprilie 2016 ce prevede acordarea concediului paternal plătit de 14 zile şi la proiectul de lege ce vizează reducerea concediului de ȋngrijire a copilului de la 6 ani, (precum este stipulat ȋn legislaţia în vigoare), la 4 ani.

Barometrul de Gen „Cum participă femeile şi bărbații în politică şi în procesele decizionale”

Barometrul de Gen este primul studiu comprehensiv din Moldova care abordează implicarea femeilor și bărbaţilor în politică și procesul decizional. Studiul a urmărit scopul de a elucida elementele specifice de gen în politică (atitudinea generală faţă de implicarea bărbaţilor și femeilor în politică, în viaţa partidelor politice, intenţia de a candida, provocările specifice ale candidaţilor și candidatelor în electorală, activitatea în calitate de aleși/se locali/e), precum și în procesul de luare a deciziilor (gradul de informare cu privire la procesul de dezvoltare comunitară, priorităţile locale de dezvoltare, implicarea la diferite etape ale actului decizional).

Indexul egalităţii de Gen 2016

În Republica Moldova se menţine un nivel scăzut al egalităţii ȋntre femei şi bărbaţi. Cu toate că ȋn comparaţie cu anii 2009 şi 2015 valoarea indexului egalităţii de gen s-a ȋmbunătăţit, totuşi această creştere este nesemnificativă (de la 57 la 58 puncte). Este de menţionat faptul că ȋn 2016 doar un domeniu a trecut pragul de 70 puncte, comparativ cu două domenii în anii 2009 și 2015.

Propuneri cu privire la îmbunătățirea cadrului legal electoral

Deciziile CEC din ultimele campanii electorale s-au dovedit a fi destul de generoase în raport cu concurenții electorali. Plafonul maxim de cheltuieli a concurenților electorali a variat de la 55 mln. lei în cazul alegerilor parlamentare din 2014 la aproximativ 65 mln. lei în cazul alegerilor prezidențiale din 2016. Estimările Promo-LEX pentru electorala din 2016 arată că plafonul stabilit de CEC este destul de semnificativ prin faptul că ponderea cea mai mare a cheltuielilor electorale raportate la plafonul maxim stabilit de CEC a fost de 36, 86% în cazul candidatului Marian Lupu. Majoritatea concurenților atingând un nivel mult mai mic de cheltuieli declarate în raport cu plafonul maxim. Existența unui plafon înalt, care este în permanentă creștere viciază procesul electoral. În acest sens considerăm că decizia cu privire la plafonul maxim trebuie: (i) stabilită exact prin lege deci scoasă din atribuțiile CEC, (ii) să stabilească în mod premeditat un plafon mult mai mic a cheltuielilor maxime. Ținem să menționam că în avizul său din Comisia de la Veneția menționează că plafonul maxim pentru donații este unul mult prea mare.

Plan indicativ de modificare a cadrului legal relevant pentru principiul muncii egale și muncii de valoare egală

Introducerea definiției principiului plată egală pentru muncă egală și a principiului muncă de valoare egală între femei şi bărbaţi înseamnă indicarea faptului, că se compară funcţii care presupun activităţi identice sau situaţii care se plasează în cadrul aceleiaşi categorii profesionale într-un contract colectiv de muncă sau altă reglementare. De asemenea, este nevoie să se precizeze că e vorba de situaţii comparabile de muncă egală şi atunci când se compară angajaţi care efectuează munca egală la momente diferite de timp sau se compară cu un angajat care face o muncă de valoare inferioară, atunci când acesta din urmă este plătit mai bine. Nu în ultimul rând, trebuie să se indice cel puţin faptul că evaluarea muncilor prestate în cazuri comparabile va avea în vedere o serie de factori obiectivi precum: natura muncii, capacitățile profesionale (cunoștințele, abilitățile), condiţiile de formare profesională necesare, condiţiile de muncă etc.

Ghid practic pentru CPPEDAE în legătură cu aplicarea principiului plată egală pentru munca egală sau pentru muncă de valoare egală între femei și bărbați

Acest ghid este destinat membrilor şi angajaţilor din cadrul Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii. Ghidul poate fi folosit la analiza şi cercetarea plângerilor care sunt depuse la Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii de către petiţionari.

Rezultatele 1 - 10 din 47
GLOSAR
  • Analiză de gen - Studiul diferenţelor de condiţii, al nevoilor, al ratelor de participare, al accesului la resurse şi la dezvoltare, controlului asupra bunurilor, al puterii de decizie şi al imaginii între femei şi bărbaţi, în funcţie de rolurile desemnate de gen.
  • Bariere invizibile - Atitudini bazate pe prejudecăţi, norme şi valori tradiţionale care împiedică responsabilitatea / deplina participare a femeilor în societate.
  • Aducerea dovezii - În domeniul egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi, o directivă bazată pe jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţii Europene prevede transferul de obligaţii de probatoriu între cele două părţi( reclamant şi acuzat). Dacă o persoană se consideră nedreptăţită prin ne aplicarea principiului egalităţii de tratament şi dacă există o prezumţie de discriminare, acuzatul trebuie să dovedească faptul că acest principiu nu a fost încălcat.
  • Abordarea integratore a principiului egalităţii de gen - Integrarea sistematică a unor condiţii, priorităţi şi nevoi specifice femeilor şi bărbaţilor în toate politicile, în vederea promovării egalităţii între femei şi bărbaţi, mobilizarea politicilor şi măsurilor generale avînd drept scop realizarea egalităţii, prin luarea în consideraţie, în etapa planificării, intr-un mod activ şi deschis, a efectelor acestor politici asupra situaţiei specifice femeilor şi bărbaţilor, în implementarea, monitorizare şi evaluare.
  • Capacitatea femeilor - Se realizează la nivel individual, printr-o cunoaştere de sine şi asumare a propriei persoane, la nivel de grup, prin afirmarea unei identităţi colective şi a unor acţiuni consecvente în scopul obţinerii controlului relaţiilor de putere în societate.
Statistica de gen
  • Trafic de carne vie - Trafic de fiinţe umane, în special de femei şi de copii, în scopul exploatării sexuale, obţinerii de mînă de lucru sau de sclavie
  • Violenţa domestică / în familie - Orice formă de violenţă fizică, psihologică sau sexuală, care pune în pericol siguranţa şi bunăstarea unui membru al familiei şi / sau recurgerea la forţa fizică ori emoţională, inclusiv violenţa sexuală, în cadrul familiei sau gospodăriei. Această noţiune include abuzul copilului, incestul, maltratarea soţiei şi orice abuz sexual sau de altă natură faţă de oricare membru al gospodăriei.
  • Violenţa sexuală - Orice formă de violenţă prin folosirea sau ameninţarea cu folosirea forţei fizice sau emoţionale, incluzînd violul, maltratarea soţiei, hărţuirea sexuală, incestul şi pedofilia.
Progen în imagini
PAGINA ÎN SUS
© 2011 Centrul "Parteneriat pentru Dezvoltare"
str. Armeneasca, 13 Chisinau, MD-2012, Republica Moldova
Tel./ fax: +(373 22) 24-13-93 Tel.: +(373 22) 23-70-89; 20-71-58; 20-71-57
Site elaborat de Andrei Madan