Publicaţii CPD

Notă analitică. Este piaţa muncii prietenoasă mamelor şi taţilor?

Descarcă fişier: nota analitica reconcilierea vietii de familie sb.pdf (549KB)

CARE ESTE SITUAŢIA CU PRIVIRE LA NIVELUL DE RECONCILIERE A VIEŢII PROFESIONALE CU CEA PRIVATĂ?

 

Nivelul egalităţii de gen a scăzut în ultimii ani în special din cauza inegalităţilor de gen de pe piaţa muncii. Nivelul egalităţii este măsurat de la 0 (inegalitate totală) până la 100 (egalitate totală) în baza Indexului Egalităţii de Gen, care este calculat pe 6 subdomenii, printre care şi domeniul pieţii muncii [1]. Astfel, comparativ cu anul 2009, nivelul egalităţii de gen pe piaţa muncii a scăzut de la 70 la 63.

Pentru femei, reconcilierea vieţii profesionale şi cea de familie devine tot mai dificilă. Datele cu privire la rata de ocupare a femeilor şi bărbaţilor care au cel puţin un copil de vârstă preşcolară indică o tendinţă divergentă – rata de ocupare a femeilor cu cel puţin un copil de vârstă preşcolară este în scădere, vezi figura 2. În 2014, diferenţa dintre femeile ocupate cu nici un copil de vârstă preșcolară şi cele care aveau un copil de vârstă preșcolară era de 20%, una dintre cele mai semnificative diferenţe, dacă ar fi comparate în context european. 

Numărul mamelor în concediul de îngrijire a copilului, dar care activează în câmpul muncii este în descreştere.În 2014, numărul total de persoane care au beneficiat de concediul parțial plătit pentru creșterea copilului până la vârsta de 3 ani, şi în acelaşi timp activează în câmpul muncii a scăzut. Acest lucru s-a datorat în mare parte descreşterii numărului de mame care optează pentru acest aranjament. Astfel, din anul 2013 până în anul 2014, ponderea mamelor care au beneficiat de concediul parțial plătit pentru creșterea copilului până la vârsta de 3 ani și și-au reluat activitatea a scăzut, iar procentul taților a crescut.

Femeile alocă mai mult timp pentru activităţile neplătite. În baza datelor oferite de BNS pentru 2012, se observă că din totalul orelor dedicate activităţilor zilnice, femeile alocă 4,6 ore (din 7,2 ore) pentru activităţile neplătite [2] comparativ cu bărbaţii care sunt implicaţi mai mult în activităţile remunerate (lucru pentru venit). Aceasta se datorează, în mare parte din cauza (1) menţinerii stereotipurilor în societate cu referire la rolurile femeii şi a bărbatului în spaţiul domestic şi (2) accesului limitat la serviciile de creşă, fapt care determină o divizare foarte pronunţată a rolurilor de gen.

Activităţile casnice, preponderent îndeplinite de către femei, constituie un impediment pentru realizarea deplină și eficientă a activităților de serviciu.Acest lucru este confirmat de datele cercetării opiniei publice, care demonstrează că femeile sunt de două ori mai mult afectate de acest fenomen, comparativ cu bărbații. Graficul de mai jos ilustrează evident care este impactul activităților neremunerate din spaţiul domestic (ce țin de îngrijirea familiei și creșterea copiilor) asupra activității profesionale a femeilor și bărbaților. Ținând cont de acest fapt, devine necesară consolidarea politicilor de reconciliere a vieții profesionale cu viața de familie. 

Rolurile de gen au rămas practic neschimbate în ultimii ani. Politicile neprietenoase familiilor de pe piaţa muncii contribuie la faptul că stereotipurile şi rolurile de gen nu se atenuează. În acest sens, există un cerc vicios al politicilor care influenţează mamele să se retragă de pe piaţa muncii pe o perioadă îndelungată - fapt care determină inegalităţi de gen pe piaţa muncii – element care consolidează stereotipuri şi roluri de gen, prin a determina femeile să opteze pentru domenii economice care ar permite o mai mare conciliere a vieţii profesionale cu cea de familie, de exemplu.  Alarmant este faptul că asemenea stereotipuri predomină şi în rîndul tinerilor.

 

POLITICILE ŞI IMPACTUL ACESTORA

Politicile interne ale angajatorului nu sunt prietenoase familiilor, în special cele ce vizează programul flexibil de muncă. Un studiu recent relevă o diferență în ce privește flexibilitatea programului de muncă la bărbați și femei. Conform acestuia, 47,2% dintre femei se bucură de program flexibil de muncă, în timp ce în cazul bărbaților această cifră este de 49,7%, cu o discrepanță semnificativă în cazul persoanelor ce au un program de lucru foarte flexibil: de acest privilegiu se bucură doar 6,0% femei, comparativ cu 13,1% bărbați. Important este și faptul că doar 10,5% dintre femeile cu vârsta cuprinsă între 18-29 ani (vârsta reproductivă) dispun de un program de muncă foarte flexibil. Rezultatele anchetei realizate de către BNS cu privire la reconcilierea vieţii profesionale şi cea de familie arată că în general programul de lucru al salariaţilor nu este flexibil pentru 88,5% din salariaţi care au declarat că nu au posibilitatea de a varia cel puţin cu o oră programul de începere sau de terminare a zilei de muncă din motive familiale, 7,3% pot varia începutul şi sfârşitul zilei de muncă cu condiţia respectării numărului de ore lucrate zilnic.

Majoritatea absolută a beneficiarilor concediului de îngrijire a copilului sunt mamele, tendinţă care nu s-a schimbat semnificativ în ultimii ani. În baza datelor oferite în raportul anual social al Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familie, se observă că în ultimii 6 ani beneficiarii majoritari ai concediului parţial plătit, sunt mamele. Se observă chiar o creştere în rândul numărului beneficiarelor mame, de la 94,05% în 2009, la 96% în 2014. Această tendinţă se argumentează prin (1) aplicarea insuficientă a politicilor de asigurare a egalităţii de şanse în câmpul  muncii, (2) menţinerea stereotipului cu referire la divizarea rolurilor în familie şi (3) limitarea accesului la serviciile de creşă. 

Modelul concediului de îngrijire a copilului în Moldova nu încurajează egalitatea de gen între părinţi. Într-un studiu publicat de Centru de Cercetări Economice și de Politici, autorii au elaborat un Index al egalității de gen la acordarea concediului parental și au comparat 14 țări europene. Indexul măsoară politicile țărilor pe o scară de 15 puncte și este alcătuit din trei elemente relevante: 1. Porțiunea din concediu parental rezervat exclusiv taților (max. 9 puncte); 2. Procentajul venitului acordat părintelui ca indemnizație pe parcursul concediului parental (max. 5 puncte); și 3. Dacă țara respectivă oferă măsuri pozitive pentru a încuraja tații să beneficieze de concediu parental (max. 1 punct) . Utilizând metodologia studiului, am făcut calculele și pentru Moldova. Cum și era de așteptat, Moldova se află pe ultimul loc dintre țările comparate în studiu.

Comparativ cu alte state din Uniunea Europeană, Moldova are una dintre cele mai mari inegalităţi în ceea ce priveşte perioada de îngrijire a copilului. Graficul de mai jos, poziţionează ţările din UE în dependență de perioadă (numărul de săptămâni de concediu paternal, concediul maternal şi concediul de îngrijire a copilului) alocate prin lege ambilor părinţi. Observăm că Moldova se află în cadranul cel mai generos din perspectiva timpului şi cel mai inechitabil din perspectiva egalităţii de gen. 

 


[1] Indexul egalităţii de gen pe Piaţa Muncii au fost calculat în baza a 5 indicatori: rata de ocupare, rate de ocupare a populaţiei cu vârste cuprinse între 25-49 de ani, care au cel puţin un copil de 0-6 ani, segregarea pe verticală, segregarea pe orizontală şi rata de ocupare informală, cu excepţia sectorului agricol. Mai multe detalii despre Indexul Egalităţii de Gen.

http://progen.md/files/7562_raport_indexul_egalitatii_gen_2015final.pdf


[2]
 Activităţile neplătite implică: preparare bucate şi spalat vesela; înteţinerea casei; spălat, călcat; grădinărit şi îngrijirea animalelor; reparaţii şi construcţii; cumpărături şi servicii; şi îngrijire copii.

 


Alte articole

PROPUNERILE CENTRULUI PARTENERIAT PENTRU DEZVOLTARE CU PRIVIRE LA INTEGRAREA DIMENSIUNII EGALITĂȚII DE GEN ÎN Planul național de acțiuni pe anii 2018-2022 privind implementarea Strategiei intersectoriale de dezvoltare a abilităților și competențelor parentale pentru anii 2016-2022

În octombrie 2016, Guvernul RM a adoptat Strategia intersectorială de dezvoltare a abilităților și competențelor parentale pentru anii 2016-2022. Obiectul de intervenție al prezentei Strategii rezumă din dezvoltarea unui sistem intersectorial de sprijinire a familiilor și viitorilor părinți în ceea ce privește îmbunătățirea abilităților și competențelor parentale. În data de 23.03.2018, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a supus consultării Planul de Acțiuni pentru anii 2018-2022 al acestei Strategii. Acest document sintetizează propunerile Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) cu privire la asigurarea principiului egalității de gen în elaborarea și implementarea Planului de Acțiuni.

Opinia Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare şi a Consiliului Naţional al Tineretului din Moldova cu referire la proiectul de lege pentru modificarea articolului 27 din Legea privind partidele politice nr.294/2007

În temeiul proiectului de lege pentru modificarea articolului 27 din Legea privind partidele politice nr. 294/2007, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare şi Consiliul Naţional al Tineretului din Moldova ȋnaintează recomandări pentru reforma finanţării partidelor din perspectiva tinerilor şi a egalităţii de gen.

Indexul Egalitatii de Gen 2017:Care este nivelul de egalitate dintre femei și bărbați?

Indexul Egalităţii de Gen măsoară nivelul egalităţii ȋntre femei şi bărbaţi pe 6 domenii cheie. Indexul este calculat în baza a 31 de indicatori de impact, grupaţi în şase categorii relevante: (i) Piaţa Muncii, (ii) Politică, (iii) Educaţie, (iv) Accesul la Resurse, (v) Percepţii şi Stereotipuri, (vi) Sănătate. Pentru fiecare domeniu a fost calculat un sub index care poate varia de la 0 – indicând o inegalitate totală între femei şi bărbaţi şi 100 – indicând o egalitate de gen perfectă. Astfel, cu cât indicele calculat este mai aproape de 100, cu atât nivelul egalităţii de gen pe acel domeniu este mai înalt.

PREȚUL INEGALITĂȚII DIN MOLDOVA. Cum femeile pierd anual 11 417 lei.

Diferența dintre salariul mediu al bărbaţilor şi cel al femeilor este în creștere. În pofida prevederilor legislative cu privire la obligația angajatorului de a asigura plată egală, tendințele cu privire la diferențele salariale au un vector negativ–discrepanța dintre salariul femeilor și bărbaților a crescut de la 12,9% în 2012 la 14,5% în 2016.

Opinia Centrului “Parteneriat pentru Dezvoltare” cu referire la Proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Planului naţional de acţiuni pe anul 2018 pentru implementarea Strategiei Naționale privind Ocuparea Forței de Muncă pentru anii 2017-2021

Centrul “Parteneriat pentru Dezvoltare” (CPD) susţine iniţiativa Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale privind elaborarea planuluide acţiuni pe anul 2018 pentru implementarea Strategiei Naţionale privind Ocuparea Forţei de Muncă 2017-2021. Este plauzibil faptul că planul integrează anumite acţiuni de stimulare a participării femeilor pe piaţa muncii, însă CPD consideră că aceste acţiuni nu prevăd reforme structurale şi nu vor contribui la îmbunătăţirea situaţiei actuale. Astfel, CPD vine cu un set de recomandări, a căror implementare o consideră substanţială pentru diminuarea inegalităţilor între femei şi bărbaţi în câmpul muncii.

Opinia Centrului “Parteneriat pentru Dezvoltare” cu referire la proiectul hotărȋrii Guvernului cu privire la completarea ce se operează ȋn Hotărȋrea Guvernului nr. 685 din 13.09.2012 Cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare a sectorului ȋntreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2012-2020

Centrul “Parteneriat pentru Dezvoltare” susţine iniţiativa Ministerului Economiei privind elaborarea celui de-al 3-lea plan ce integrează acţiuni pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sectorului ȋntreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2018-2020. CPD apreciază faptul că ȋn noul plan au fost vizate şi acţiuni specifice promovării antreprenoriatului feminin ȋn Moldova. Cu toate acestea, CPD consideră că există aspecte care ar putea fi îmbunătățite prin câteva prevederi suplimentare.

Opinia Centrului “Parteneriat pentru Dezvoltare” cu privire la modificarea și completarea Legii nr. 121 din 25 mai 2012 cu privire la asigurarea egalității

Centrul “Parteneriat pentru Dezvoltare” susţine iniţiativa Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității de a înainta Proiectul de lege privind modificarea și completarea unor acte legislative, printre care și Legea nr. 121 din 25 mai 2012 cu privire la asigurarea egalității. CPD apreciază faptul că au fost extinse noțiunile de bază, precum și concretizat cadrul de funcționare al Consiliului. Cu toate acestea, CPD consideră că există aspecte care ar putea fi îmbunătățite prin câteva prevederi suplimentare.

Mai puțin e mai bine. Patru propuneri pentru reforma finanțării partidelor și campaniilor electorale din perspectiva tinerilor și a egalității de gen.

Modul în care sunt finanțate partidele politice și campaniile electorale influențează direct modul în care femeile și tinerii se implică în procesul politic. Unul din factorii, deseori invocați în explicarea sub-reprezentării femeilor în politică, este discrepanța între femei și bărbați în ceea ce priveşte independența economică. Este bine știut faptul că pe piața muncii remunerarea medie a bărbaților este mai înaltă. Femeile beneficiază de pensii mai mici. Fenomenul dependenței economice în familie, tradițional, are față feminină. În situația în care costul financiar al vieții politice este în creștere, capacitatea financiară a candidaților devine un element esențial de a accede la funcții de putere. Deoarece tinerii și femeile din politica moldovenească sunt mai puțini “avuți” comparativ cu bărbații din politică, acest lucru constituie o barieră semnificativă în asigurarea reprezentării echitabile a tinerilor și femeilor în procesul decizional.

Inegalitățile în Republica Moldova: Provocări și oportunități

Scopul studiului este de a analiza egalitatea de șanse și de a identifica potențialele disparități în bunăstare, de¬terminate de cinci caracteristici de vulnerabile în Moldova. Nivelul inegalității este determinat pentru următoarele grupuri de referință: gen, tineri, vârstnici, persoane cu dizabilități și persoanele de etnie romă. Trei domenii cheie au fost examinate din perspectiva disparităților și anume: nivelul de trai, sănătate și piața muncii.

Cum reducem inegalitățile de gen în pensii?

Acest document analizează impactul de gen a modificărilor adoptate pentru sistemului de pensii la sfârșitul anului 2016. Acestea se referă la egalarea vârstei de pensionare, diferențele de gen la pensii, modul de stabilire a stagiului de cotizare și modalitatea de a beneficia de pensia anticipată.

Rezultatele 1 - 10 din 56
GLOSAR
  • Analiză de gen - Studiul diferenţelor de condiţii, al nevoilor, al ratelor de participare, al accesului la resurse şi la dezvoltare, controlului asupra bunurilor, al puterii de decizie şi al imaginii între femei şi bărbaţi, în funcţie de rolurile desemnate de gen.
  • Capacitatea femeilor - Se realizează la nivel individual, printr-o cunoaştere de sine şi asumare a propriei persoane, la nivel de grup, prin afirmarea unei identităţi colective şi a unor acţiuni consecvente în scopul obţinerii controlului relaţiilor de putere în societate.
  • Aducerea dovezii - În domeniul egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi, o directivă bazată pe jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţii Europene prevede transferul de obligaţii de probatoriu între cele două părţi( reclamant şi acuzat). Dacă o persoană se consideră nedreptăţită prin ne aplicarea principiului egalităţii de tratament şi dacă există o prezumţie de discriminare, acuzatul trebuie să dovedească faptul că acest principiu nu a fost încălcat.
  • Bariere invizibile - Atitudini bazate pe prejudecăţi, norme şi valori tradiţionale care împiedică responsabilitatea / deplina participare a femeilor în societate.
  • Abordarea integratore a principiului egalităţii de gen - Integrarea sistematică a unor condiţii, priorităţi şi nevoi specifice femeilor şi bărbaţilor în toate politicile, în vederea promovării egalităţii între femei şi bărbaţi, mobilizarea politicilor şi măsurilor generale avînd drept scop realizarea egalităţii, prin luarea în consideraţie, în etapa planificării, intr-un mod activ şi deschis, a efectelor acestor politici asupra situaţiei specifice femeilor şi bărbaţilor, în implementarea, monitorizare şi evaluare.
Statistica de gen
  • Trafic de carne vie - Trafic de fiinţe umane, în special de femei şi de copii, în scopul exploatării sexuale, obţinerii de mînă de lucru sau de sclavie
  • Violenţa sexuală - Orice formă de violenţă prin folosirea sau ameninţarea cu folosirea forţei fizice sau emoţionale, incluzînd violul, maltratarea soţiei, hărţuirea sexuală, incestul şi pedofilia.
  • Violenţa domestică / în familie - Orice formă de violenţă fizică, psihologică sau sexuală, care pune în pericol siguranţa şi bunăstarea unui membru al familiei şi / sau recurgerea la forţa fizică ori emoţională, inclusiv violenţa sexuală, în cadrul familiei sau gospodăriei. Această noţiune include abuzul copilului, incestul, maltratarea soţiei şi orice abuz sexual sau de altă natură faţă de oricare membru al gospodăriei.
Progen în imagini
PAGINA ÎN SUS
© 2011 Centrul "Parteneriat pentru Dezvoltare"
str. Armeneasca, 13 Chisinau, MD-2012, Republica Moldova
Tel./ fax: +(373 22) 24-13-93 Tel.: +(373 22) 23-70-89; 20-71-58; 20-71-57
Site elaborat de Andrei Madan