Publicaţii CPD

Notă analitică. Este piaţa muncii prietenoasă mamelor şi taţilor?

Descarcă fişier: nota analitica reconcilierea vietii de familie sb.pdf (549KB)

CARE ESTE SITUAŢIA CU PRIVIRE LA NIVELUL DE RECONCILIERE A VIEŢII PROFESIONALE CU CEA PRIVATĂ?

 

Nivelul egalităţii de gen a scăzut în ultimii ani în special din cauza inegalităţilor de gen de pe piaţa muncii. Nivelul egalităţii este măsurat de la 0 (inegalitate totală) până la 100 (egalitate totală) în baza Indexului Egalităţii de Gen, care este calculat pe 6 subdomenii, printre care şi domeniul pieţii muncii [1]. Astfel, comparativ cu anul 2009, nivelul egalităţii de gen pe piaţa muncii a scăzut de la 70 la 63.

Pentru femei, reconcilierea vieţii profesionale şi cea de familie devine tot mai dificilă. Datele cu privire la rata de ocupare a femeilor şi bărbaţilor care au cel puţin un copil de vârstă preşcolară indică o tendinţă divergentă – rata de ocupare a femeilor cu cel puţin un copil de vârstă preşcolară este în scădere, vezi figura 2. În 2014, diferenţa dintre femeile ocupate cu nici un copil de vârstă preșcolară şi cele care aveau un copil de vârstă preșcolară era de 20%, una dintre cele mai semnificative diferenţe, dacă ar fi comparate în context european. 

Numărul mamelor în concediul de îngrijire a copilului, dar care activează în câmpul muncii este în descreştere.În 2014, numărul total de persoane care au beneficiat de concediul parțial plătit pentru creșterea copilului până la vârsta de 3 ani, şi în acelaşi timp activează în câmpul muncii a scăzut. Acest lucru s-a datorat în mare parte descreşterii numărului de mame care optează pentru acest aranjament. Astfel, din anul 2013 până în anul 2014, ponderea mamelor care au beneficiat de concediul parțial plătit pentru creșterea copilului până la vârsta de 3 ani și și-au reluat activitatea a scăzut, iar procentul taților a crescut.

Femeile alocă mai mult timp pentru activităţile neplătite. În baza datelor oferite de BNS pentru 2012, se observă că din totalul orelor dedicate activităţilor zilnice, femeile alocă 4,6 ore (din 7,2 ore) pentru activităţile neplătite [2] comparativ cu bărbaţii care sunt implicaţi mai mult în activităţile remunerate (lucru pentru venit). Aceasta se datorează, în mare parte din cauza (1) menţinerii stereotipurilor în societate cu referire la rolurile femeii şi a bărbatului în spaţiul domestic şi (2) accesului limitat la serviciile de creşă, fapt care determină o divizare foarte pronunţată a rolurilor de gen.

Activităţile casnice, preponderent îndeplinite de către femei, constituie un impediment pentru realizarea deplină și eficientă a activităților de serviciu.Acest lucru este confirmat de datele cercetării opiniei publice, care demonstrează că femeile sunt de două ori mai mult afectate de acest fenomen, comparativ cu bărbații. Graficul de mai jos ilustrează evident care este impactul activităților neremunerate din spaţiul domestic (ce țin de îngrijirea familiei și creșterea copiilor) asupra activității profesionale a femeilor și bărbaților. Ținând cont de acest fapt, devine necesară consolidarea politicilor de reconciliere a vieții profesionale cu viața de familie. 

Rolurile de gen au rămas practic neschimbate în ultimii ani. Politicile neprietenoase familiilor de pe piaţa muncii contribuie la faptul că stereotipurile şi rolurile de gen nu se atenuează. În acest sens, există un cerc vicios al politicilor care influenţează mamele să se retragă de pe piaţa muncii pe o perioadă îndelungată - fapt care determină inegalităţi de gen pe piaţa muncii – element care consolidează stereotipuri şi roluri de gen, prin a determina femeile să opteze pentru domenii economice care ar permite o mai mare conciliere a vieţii profesionale cu cea de familie, de exemplu.  Alarmant este faptul că asemenea stereotipuri predomină şi în rîndul tinerilor.

 

POLITICILE ŞI IMPACTUL ACESTORA

Politicile interne ale angajatorului nu sunt prietenoase familiilor, în special cele ce vizează programul flexibil de muncă. Un studiu recent relevă o diferență în ce privește flexibilitatea programului de muncă la bărbați și femei. Conform acestuia, 47,2% dintre femei se bucură de program flexibil de muncă, în timp ce în cazul bărbaților această cifră este de 49,7%, cu o discrepanță semnificativă în cazul persoanelor ce au un program de lucru foarte flexibil: de acest privilegiu se bucură doar 6,0% femei, comparativ cu 13,1% bărbați. Important este și faptul că doar 10,5% dintre femeile cu vârsta cuprinsă între 18-29 ani (vârsta reproductivă) dispun de un program de muncă foarte flexibil. Rezultatele anchetei realizate de către BNS cu privire la reconcilierea vieţii profesionale şi cea de familie arată că în general programul de lucru al salariaţilor nu este flexibil pentru 88,5% din salariaţi care au declarat că nu au posibilitatea de a varia cel puţin cu o oră programul de începere sau de terminare a zilei de muncă din motive familiale, 7,3% pot varia începutul şi sfârşitul zilei de muncă cu condiţia respectării numărului de ore lucrate zilnic.

Majoritatea absolută a beneficiarilor concediului de îngrijire a copilului sunt mamele, tendinţă care nu s-a schimbat semnificativ în ultimii ani. În baza datelor oferite în raportul anual social al Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familie, se observă că în ultimii 6 ani beneficiarii majoritari ai concediului parţial plătit, sunt mamele. Se observă chiar o creştere în rândul numărului beneficiarelor mame, de la 94,05% în 2009, la 96% în 2014. Această tendinţă se argumentează prin (1) aplicarea insuficientă a politicilor de asigurare a egalităţii de şanse în câmpul  muncii, (2) menţinerea stereotipului cu referire la divizarea rolurilor în familie şi (3) limitarea accesului la serviciile de creşă. 

Modelul concediului de îngrijire a copilului în Moldova nu încurajează egalitatea de gen între părinţi. Într-un studiu publicat de Centru de Cercetări Economice și de Politici, autorii au elaborat un Index al egalității de gen la acordarea concediului parental și au comparat 14 țări europene. Indexul măsoară politicile țărilor pe o scară de 15 puncte și este alcătuit din trei elemente relevante: 1. Porțiunea din concediu parental rezervat exclusiv taților (max. 9 puncte); 2. Procentajul venitului acordat părintelui ca indemnizație pe parcursul concediului parental (max. 5 puncte); și 3. Dacă țara respectivă oferă măsuri pozitive pentru a încuraja tații să beneficieze de concediu parental (max. 1 punct) . Utilizând metodologia studiului, am făcut calculele și pentru Moldova. Cum și era de așteptat, Moldova se află pe ultimul loc dintre țările comparate în studiu.

Comparativ cu alte state din Uniunea Europeană, Moldova are una dintre cele mai mari inegalităţi în ceea ce priveşte perioada de îngrijire a copilului. Graficul de mai jos, poziţionează ţările din UE în dependență de perioadă (numărul de săptămâni de concediu paternal, concediul maternal şi concediul de îngrijire a copilului) alocate prin lege ambilor părinţi. Observăm că Moldova se află în cadranul cel mai generos din perspectiva timpului şi cel mai inechitabil din perspectiva egalităţii de gen. 

 


[1] Indexul egalităţii de gen pe Piaţa Muncii au fost calculat în baza a 5 indicatori: rata de ocupare, rate de ocupare a populaţiei cu vârste cuprinse între 25-49 de ani, care au cel puţin un copil de 0-6 ani, segregarea pe verticală, segregarea pe orizontală şi rata de ocupare informală, cu excepţia sectorului agricol. Mai multe detalii despre Indexul Egalităţii de Gen.

http://progen.md/files/7562_raport_indexul_egalitatii_gen_2015final.pdf


[2]
 Activităţile neplătite implică: preparare bucate şi spalat vesela; înteţinerea casei; spălat, călcat; grădinărit şi îngrijirea animalelor; reparaţii şi construcţii; cumpărături şi servicii; şi îngrijire copii.

 


Alte articole

Barometrul de Gen „Cum participă femeile şi bărbații în politică şi în procesele decizionale”

Barometrul de Gen este primul studiu comprehensiv din Moldova care abordează implicarea femeilor și bărbaţilor în politică și procesul decizional. Studiul a urmărit scopul de a elucida elementele specifice de gen în politică (atitudinea generală faţă de implicarea bărbaţilor și femeilor în politică, în viaţa partidelor politice, intenţia de a candida, provocările specifice ale candidaţilor și candidatelor în electorală, activitatea în calitate de aleși/se locali/e), precum și în procesul de luare a deciziilor (gradul de informare cu privire la procesul de dezvoltare comunitară, priorităţile locale de dezvoltare, implicarea la diferite etape ale actului decizional).

Indexul egalităţii de Gen 2016

În Republica Moldova se menţine un nivel scăzut al egalităţii ȋntre femei şi bărbaţi. Cu toate că ȋn comparaţie cu anii 2009 şi 2015 valoarea indexului egalităţii de gen s-a ȋmbunătăţit, totuşi această creştere este nesemnificativă (de la 57 la 58 puncte). Este de menţionat faptul că ȋn 2016 doar un domeniu a trecut pragul de 70 puncte, comparativ cu două domenii în anii 2009 și 2015.

Propuneri cu privire la îmbunătățirea cadrului legal electoral

Deciziile CEC din ultimele campanii electorale s-au dovedit a fi destul de generoase în raport cu concurenții electorali. Plafonul maxim de cheltuieli a concurenților electorali a variat de la 55 mln. lei în cazul alegerilor parlamentare din 2014 la aproximativ 65 mln. lei în cazul alegerilor prezidențiale din 2016. Estimările Promo-LEX pentru electorala din 2016 arată că plafonul stabilit de CEC este destul de semnificativ prin faptul că ponderea cea mai mare a cheltuielilor electorale raportate la plafonul maxim stabilit de CEC a fost de 36, 86% în cazul candidatului Marian Lupu. Majoritatea concurenților atingând un nivel mult mai mic de cheltuieli declarate în raport cu plafonul maxim. Existența unui plafon înalt, care este în permanentă creștere viciază procesul electoral. În acest sens considerăm că decizia cu privire la plafonul maxim trebuie: (i) stabilită exact prin lege deci scoasă din atribuțiile CEC, (ii) să stabilească în mod premeditat un plafon mult mai mic a cheltuielilor maxime. Ținem să menționam că în avizul său din Comisia de la Veneția menționează că plafonul maxim pentru donații este unul mult prea mare.

Plan indicativ de modificare a cadrului legal relevant pentru principiul muncii egale și muncii de valoare egală

Introducerea definiției principiului plată egală pentru muncă egală și a principiului muncă de valoare egală între femei şi bărbaţi înseamnă indicarea faptului, că se compară funcţii care presupun activităţi identice sau situaţii care se plasează în cadrul aceleiaşi categorii profesionale într-un contract colectiv de muncă sau altă reglementare. De asemenea, este nevoie să se precizeze că e vorba de situaţii comparabile de muncă egală şi atunci când se compară angajaţi care efectuează munca egală la momente diferite de timp sau se compară cu un angajat care face o muncă de valoare inferioară, atunci când acesta din urmă este plătit mai bine. Nu în ultimul rând, trebuie să se indice cel puţin faptul că evaluarea muncilor prestate în cazuri comparabile va avea în vedere o serie de factori obiectivi precum: natura muncii, capacitățile profesionale (cunoștințele, abilitățile), condiţiile de formare profesională necesare, condiţiile de muncă etc.

Ghid practic pentru CPPEDAE în legătură cu aplicarea principiului plată egală pentru munca egală sau pentru muncă de valoare egală între femei și bărbați

Acest ghid este destinat membrilor şi angajaţilor din cadrul Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii. Ghidul poate fi folosit la analiza şi cercetarea plângerilor care sunt depuse la Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii de către petiţionari.

Cum asigurăm în practică o plată egală pentru o muncă egală?

Tendința ultimilor ani din Moldova, arată că inegalitatea de venituri dintre femei și bărbați, atât la nivelul salariilor, cât și la nivelul pensiilor, este în creștere. În anul 2014, pentru femeile angajate se estimează că pierderile medii anuale pentru femeile angajate din cauza diferențelor salariale au fost de 7620 MDL. Analiza diferențelor salariale pentru fiecare sector relevă că există o tendință prin care cu cât este mai mare salariul în acel sector, cu atât diferențele salariale tind să crească. Iar în sectoarele cu cel mai mare salariu mediu pe economie, diferența salarială de gen a crescut cel mai mult.

Principiul plată egală pentru muncă egală sau muncă de valoare egală în Republica Moldova.

Această cercetare îşi propune să efectueze o analiză succintă a legislației Republicii Moldova în ceea ce priveşte principiul plată egală pentru muncă egală sau muncă de valoare egală, comparativ cu bunele practici existente în țări membre ale Uniunii Europene şi cu jurisprudența Curții Europene de Justiție în domeniu.

Set de recomandări privind Strategia Națională de Ocupare a forței de muncă 2017-2021

Nivelul egalităţii de gen a scăzut în ultimii ani în special din cauza inegalităţilor de gen de pe piaţa muncii. Nivelul egalităţii este măsurat de la 0 (inegalitate totală) până la 100 (egalitate totală) în baza Indexului Egalităţii de Gen, care este calculat pe 6 subdomenii, printre care şi domeniul pieţii muncii[1]. Astfel, comparativ cu anul 2009, nivelul egalităţii de gen pe piaţa muncii a scăzut de la 70 la 63.Acest lucru este determinat de pronunţarea inegalităţilor în ceea ce priveşte (i) rata de angajare a femeilor care au cel puţin un copil de vârstă preşcolară, care a scăzut cu 20% în doar patru ani, (ii) disparitatea salarială, care a constituit 12,4% în 2014, (iii) reconcilierea vieții de familie cu cea profesională (femeile constituie majoritatea absolută a beneficiarilor concediului de îngrijire a copilului – 96% în 2014).

Set de recomandări privind Strategia pentru Asigurarea Egalității între Femei și Bărbați în Republica Moldova 2016-2020

Salutăm iniţiativă MMPSF de a elabora un nou document strategic pentru asigurarea egalităţii de gen. Totodată, apreciem deschiderea de care a dat dovadă Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei (MMPSF) pe tot parcursul procesului de elaborare şi consultare a acestui document. Considerăm că aceasta este o practică bună, care merită a fi preluată de către toate Ministerele şi autorităţile publice centrale şi locale.

Propunerile Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare pentru reformarea comisiei guvernamentale pentru egalitatea de gen

1. Comisia Guvernamentală trebuie să pună în aplicare proceduri prin care va responsabiliza ministerele şi agenţiile guvernamentale pentru implementarea efectivă a Strategiei pentru Asigurarea Egalităţii de Gen 2020.

Rezultatele 1 - 10 din 42
GLOSAR
  • Abordarea integratore a principiului egalităţii de gen - Integrarea sistematică a unor condiţii, priorităţi şi nevoi specifice femeilor şi bărbaţilor în toate politicile, în vederea promovării egalităţii între femei şi bărbaţi, mobilizarea politicilor şi măsurilor generale avînd drept scop realizarea egalităţii, prin luarea în consideraţie, în etapa planificării, intr-un mod activ şi deschis, a efectelor acestor politici asupra situaţiei specifice femeilor şi bărbaţilor, în implementarea, monitorizare şi evaluare.
  • Analiză de gen - Studiul diferenţelor de condiţii, al nevoilor, al ratelor de participare, al accesului la resurse şi la dezvoltare, controlului asupra bunurilor, al puterii de decizie şi al imaginii între femei şi bărbaţi, în funcţie de rolurile desemnate de gen.
  • Capacitatea femeilor - Se realizează la nivel individual, printr-o cunoaştere de sine şi asumare a propriei persoane, la nivel de grup, prin afirmarea unei identităţi colective şi a unor acţiuni consecvente în scopul obţinerii controlului relaţiilor de putere în societate.
  • Aducerea dovezii - În domeniul egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi, o directivă bazată pe jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţii Europene prevede transferul de obligaţii de probatoriu între cele două părţi( reclamant şi acuzat). Dacă o persoană se consideră nedreptăţită prin ne aplicarea principiului egalităţii de tratament şi dacă există o prezumţie de discriminare, acuzatul trebuie să dovedească faptul că acest principiu nu a fost încălcat.
  • Bariere invizibile - Atitudini bazate pe prejudecăţi, norme şi valori tradiţionale care împiedică responsabilitatea / deplina participare a femeilor în societate.
Statistica de gen
  • Violenţa domestică / în familie - Orice formă de violenţă fizică, psihologică sau sexuală, care pune în pericol siguranţa şi bunăstarea unui membru al familiei şi / sau recurgerea la forţa fizică ori emoţională, inclusiv violenţa sexuală, în cadrul familiei sau gospodăriei. Această noţiune include abuzul copilului, incestul, maltratarea soţiei şi orice abuz sexual sau de altă natură faţă de oricare membru al gospodăriei.
  • Trafic de carne vie - Trafic de fiinţe umane, în special de femei şi de copii, în scopul exploatării sexuale, obţinerii de mînă de lucru sau de sclavie
  • Violenţa sexuală - Orice formă de violenţă prin folosirea sau ameninţarea cu folosirea forţei fizice sau emoţionale, incluzînd violul, maltratarea soţiei, hărţuirea sexuală, incestul şi pedofilia.
Progen în imagini
PAGINA ÎN SUS
© 2011 Centrul "Parteneriat pentru Dezvoltare"
str. Armeneasca, 13 Chisinau, MD-2012, Republica Moldova
Tel./ fax: +(373 22) 24-13-93 Tel.: +(373 22) 23-70-89; 20-71-58; 20-71-57
Site elaborat de Andrei Madan