Publicaţii CPD

Propunerile Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare pentru reformarea comisiei guvernamentale pentru egalitatea de gen

Descarcă fişier: propuneri reforma comisiei guvernamentale.pdf (728KB)
I. PROPUNERI
 
 
1. Comisia Guvernamentală trebuie să pună în aplicare proceduri prin care va responsabiliza ministerele şi agenţiile guvernamentale pentru implementarea efectivă a Strategiei pentru Asigurarea Egalităţii de Gen 2020.
 
1.1. Ministerele şi agenţiile guvernamentale vor elabora planurile anuale proprii cu privire la implementarea strategiei pentru Asigurarea Egalităţii de Gen 2020, acestea vor fi expediate Comisiei Guvernamentale pentru comentarii şi aprobare.
1.2. Ministerele şi agenţiile guvernamentale vor expedia rapoarte anuale şi semi anuale cu privire la implementarea planului de acţiuni. Rapoartele vor fi examinate şi aprobate în cadrul şedinţelor Comisiei Guvernamentale.
1.3. Secretariatul Comisiei Guvernamentale va pregăti pentru aprobare formularele tipizate pentru planurile anuale de acţiuni şi raportările semi anuale şi anuale.
1.4. Secretariatul Comisiei Guvernamentale va prezenta aprecieri consolidate (critice) în formă de raport faţă de: (i) calitatea planurilor anuale de acţiuni, (ii) calitatea rapoartelor semi anuale, (iii) calitatea rapoartelor anuale.
1.5. Agenda şedinţelor Comisiei Guvernamentale va include din oficiu şi în mod prioritar subiectele menţionate în punctul 1.4.
1.6. Reprezentanţii Societăţii civile, experți independenţi, reprezentanţii partenerilor de dezvoltare vor prezenta viziuni de alternativă cu privire la rapoartele prezentate de către ministere şi aprecierile făcute de secretariatul Comisiei Guvernamentale.
1.7. Ministerele şi agenţiile guvernamentale care nu se vor conforma cerinţelor stipulate vor fi atenţionate şi constrânse să respecte calendarul şi rigorile de raportare.
 
2. Comisia Guvernamentală trebuie să pună în aplicare proceduri prin care va responsabiliza ministerele şi agenţiile guvernamentale pentru integrarea dimensiunii egalităţii de gen în elaborarea şi evaluarea politicilor publice sectoriale.
 
2.1. Ministerele şi agenţiile guvernamentale vor elabora şi emite planuri anuale de gender mainstreaming - planuri de elaborare şi evaluare a politicilor structurale (Programe, Strategii, Programe de Finanţare, etc.) cu integrarea perspectivei dimensiunii egalităţii de gen. Planurile anuale vor detalia modalitatea prin care ministerele în cauză vor asigura un proces pragmatic prin intermediul căruia perspectiva dimensiunii egalităţii de gen va fi asigurată1.
2.2. Ministerele vor raporta anual şi semi anual asupra progresului în implementarea planurilor de gender mainstreaming.
2.3. Secretariatul Comisiei Guvernamentale va elabora metodologia şi formularele necesare, acestea vor fi adoptate de către Comisie pentru a asigura cerinţe unice faţă de toate ministerele şi agenţiile guvernamentale.
2.4. Pentru politicile structurale semnificative2 Comisia Guvernamentală va avea mandat de avizare din perspectiva egalităţii de gen. Responsabil de elaborarea analizei din perspectiva egalităţii de gen va fi ministerul/autoritatea care elaborează politica în cauză.
2.5. Comisia va avea mandatul de a se autosesiza în procesul de avizare/recomandare a incluziunii perspectivei egalităţii de gen în procesul de elaborare a politicilor publice.
2.6. Comisia Guvernamentală va face aprecieri faţă de calitatea procesului de realizare a planurilor de gender mainstreaming şi calitatea procesului de integrare a dimensiunii egalităţii de gen.
2.7. Agenda şedinţelor Comisiei Guvernamentale va include din oficiu şi în mod prioritar examinarea acestor chestiuni.
 
 
II. NECESITATEA REFORMELOR
 
Procesul de elaborare a politicilor nu ţine cont de perspectiva egalităţii de gen. Analizele realizate de către CPD a politicilor publice în anul 2013 şi anul 20143 arată că majoritatea acestora ignoră perspectiva egalităţii de gen. Analizele în cauză încearcă să aprecieze nivelul integrării principiului egalităţii de gen de la 0 (ignoră total) la 4 (încorporează dimensiunea de gen în mod avansat) în baza a 15 indicatori care se referă la trei elemente cheie a ciclului de politici publice şi anume: (i) analiza sectorului din perspectiva egalităţii de gen, (ii) definirea rezultatelor într-un mod care ar ţine cont şi ar promova egalitatea de gen şi (iii) perspectivele de implementare a prevederilor cu privire la egalitatea de gen. Figura de mai jos arată că aproximativ 25 de politici publice structurale adoptate în perioada 2012-2014 sunt oarbe la dimensiunea de gen. Ţinem să menţionăm că Articolul 17. al legii cu privire la asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi specifică că în Competenţa Guvernului intră asigurarea integrării în politici, strategii, programe, acte normative şi investiţii financiare a principiului egalităţii între femei şi bărbaţi;
 
Răspunsul de politici publice pe sectorul agricol trebuie să ţină cont de inegalităţile de gen, fapt care nu se întâmplă. Conform datelor Agenţiei de Intervenţie și Plăţi pentru Agricultură pe anul 2014, 83% dintre beneficiarii subvenţiilor de stat pe toate măsurile au fost bărbaţi și doar 17% femei . Decalajul de 66% arată că acest aspect trebuie să devină o prioritate în toate politicile de dezvoltare a agriculturii. O politică sensibilă la dimensiunea de gen ar contribui la micșorarea decalajelor de gen și în: accesul la finanţe și la tehnică agricolă; ocuparea forţei de muncă în mediul rural. Totodată, la elaborarea Strategiei naţionale, aceste lucruri au fost abordate în mod superficial, după cum arată extrasul din documentul de strategie prezentat mai jos.
 
Majoritatea deciziilor Comisiei Guvernamentale nu responsabilizează ministerele pentru a promova egalitatea de gen. În perioada aprilie 2010 - iulie 2014 au fost organizate 16 şedinţe de lucru a Comisiei Guvernamentale pentru Egalitate între femei şi bărbaţi, ce au cuprins 59 de subiecte. În decurs de 6 ani, din 59 subiecte foarte puţine decizii au avut un caracter decisiv pentru domeniu. Majoritara deciziilor care ajungeau să fie discutate în cadrul Comisiei Guvernamentale întruneau consensul general. Din totalul celor discutate şi incluse în Procesele Verbale, majoritatea o deţin cele de tip informativ (40 %), fiind urmate de cele orientate spre recomandări de politici (19 %). Nu trebuie de omis nici faptul că ultima şedinţă a fost organizată la 19 iunie 2014.

Alte articole

Propuneri cu privire la îmbunătățirea cadrului legal electoral

Deciziile CEC din ultimele campanii electorale s-au dovedit a fi destul de generoase în raport cu concurenții electorali. Plafonul maxim de cheltuieli a concurenților electorali a variat de la 55 mln. lei în cazul alegerilor parlamentare din 2014 la aproximativ 65 mln. lei în cazul alegerilor prezidențiale din 2016. Estimările Promo-LEX pentru electorala din 2016 arată că plafonul stabilit de CEC este destul de semnificativ prin faptul că ponderea cea mai mare a cheltuielilor electorale raportate la plafonul maxim stabilit de CEC a fost de 36, 86% în cazul candidatului Marian Lupu. Majoritatea concurenților atingând un nivel mult mai mic de cheltuieli declarate în raport cu plafonul maxim. Existența unui plafon înalt, care este în permanentă creștere viciază procesul electoral. În acest sens considerăm că decizia cu privire la plafonul maxim trebuie: (i) stabilită exact prin lege deci scoasă din atribuțiile CEC, (ii) să stabilească în mod premeditat un plafon mult mai mic a cheltuielilor maxime. Ținem să menționam că în avizul său din Comisia de la Veneția menționează că plafonul maxim pentru donații este unul mult prea mare.

Opinia Centrului “Parteneriat pentru Dezvoltare” cu privire la Strategia naţională de prevenire și combatere a violenței față de femei și violenței în familie pe anii 2017-2022

Centrul “Parteneriat pentru Dezvoltare” susţine iniţiativa Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei de a pilota o nouă strategie de amploare naţională şi anume Strategia de prevenire și combatere a violenței față de femei (VFF) și violenței în familie (VF) pe anii 2017-2022. CPD apreciază atât reflectarea detaliată a problemelor majore ce vizează aria VFF şi VF, cât şi concentrarea obiectivelor generale în jurul a celor patru piloni majori: Prevenirea, Protecţia, Investigarea şi Politici integrate. Cu toate acestea, CPD consideră că noul document strategic ar putea fi îmbunătăţit prin prisma următoarelor prevederi:

Plan indicativ de modificare a cadrului legal relevant pentru principiul muncii egale și muncii de valoare egală

Introducerea definiției principiului plată egală pentru muncă egală și a principiului muncă de valoare egală între femei şi bărbaţi înseamnă indicarea faptului, că se compară funcţii care presupun activităţi identice sau situaţii care se plasează în cadrul aceleiaşi categorii profesionale într-un contract colectiv de muncă sau altă reglementare. De asemenea, este nevoie să se precizeze că e vorba de situaţii comparabile de muncă egală şi atunci când se compară angajaţi care efectuează munca egală la momente diferite de timp sau se compară cu un angajat care face o muncă de valoare inferioară, atunci când acesta din urmă este plătit mai bine. Nu în ultimul rând, trebuie să se indice cel puţin faptul că evaluarea muncilor prestate în cazuri comparabile va avea în vedere o serie de factori obiectivi precum: natura muncii, capacitățile profesionale (cunoștințele, abilitățile), condiţiile de formare profesională necesare, condiţiile de muncă etc.

Ghid practic pentru CPPEDAE în legătură cu aplicarea principiului plată egală pentru munca egală sau pentru muncă de valoare egală între femei și bărbați

Acest ghid este destinat membrilor şi angajaţilor din cadrul Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii. Ghidul poate fi folosit la analiza şi cercetarea plângerilor care sunt depuse la Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii de către petiţionari.

Cum asigurăm în practică o plată egală pentru o muncă egală?

Tendința ultimilor ani din Moldova, arată că inegalitatea de venituri dintre femei și bărbați, atât la nivelul salariilor, cât și la nivelul pensiilor, este în creștere. În anul 2014, pentru femeile angajate se estimează că pierderile medii anuale pentru femeile angajate din cauza diferențelor salariale au fost de 7620 MDL. Analiza diferențelor salariale pentru fiecare sector relevă că există o tendință prin care cu cât este mai mare salariul în acel sector, cu atât diferențele salariale tind să crească. Iar în sectoarele cu cel mai mare salariu mediu pe economie, diferența salarială de gen a crescut cel mai mult.

Principiul plată egală pentru muncă egală sau muncă de valoare egală în Republica Moldova.

Această cercetare îşi propune să efectueze o analiză succintă a legislației Republicii Moldova în ceea ce priveşte principiul plată egală pentru muncă egală sau muncă de valoare egală, comparativ cu bunele practici existente în țări membre ale Uniunii Europene şi cu jurisprudența Curții Europene de Justiție în domeniu.

Set de recomandări privind Strategia Națională de Ocupare a forței de muncă 2017-2021

Nivelul egalităţii de gen a scăzut în ultimii ani în special din cauza inegalităţilor de gen de pe piaţa muncii. Nivelul egalităţii este măsurat de la 0 (inegalitate totală) până la 100 (egalitate totală) în baza Indexului Egalităţii de Gen, care este calculat pe 6 subdomenii, printre care şi domeniul pieţii muncii[1]. Astfel, comparativ cu anul 2009, nivelul egalităţii de gen pe piaţa muncii a scăzut de la 70 la 63.Acest lucru este determinat de pronunţarea inegalităţilor în ceea ce priveşte (i) rata de angajare a femeilor care au cel puţin un copil de vârstă preşcolară, care a scăzut cu 20% în doar patru ani, (ii) disparitatea salarială, care a constituit 12,4% în 2014, (iii) reconcilierea vieții de familie cu cea profesională (femeile constituie majoritatea absolută a beneficiarilor concediului de îngrijire a copilului – 96% în 2014).

Set de recomandări privind Strategia pentru Asigurarea Egalității între Femei și Bărbați în Republica Moldova 2016-2020

Salutăm iniţiativă MMPSF de a elabora un nou document strategic pentru asigurarea egalităţii de gen. Totodată, apreciem deschiderea de care a dat dovadă Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei (MMPSF) pe tot parcursul procesului de elaborare şi consultare a acestui document. Considerăm că aceasta este o practică bună, care merită a fi preluată de către toate Ministerele şi autorităţile publice centrale şi locale.

Notă analitică. Este piaţa muncii prietenoasă mamelor şi taţilor?

Nivelul egalităţii de gen a scăzut în ultimii ani în special din cauza inegalităţilor de gen de pe piaţa muncii. Nivelul egalităţii este măsurat de la 0 (inegalitate totală) până la 100 (egalitate totală) în baza Indexului Egalităţii de Gen, care este calculat pe 6 subdomenii, printre care şi domeniul pieţii muncii . Astfel, comparativ cu anul 2009, nivelul egalităţii de gen pe piaţa muncii a scăzut de la 70 la 63.

Cartarea Politicilor

Cartarea de politici este un produs elaborat lunar de CPD cu scopul de a informa cetățenii despre proiectele de decizii înaintate spre consultare.

Rezultatele 31 - 40 din 71
GLOSAR
  • Analiză de gen - Studiul diferenţelor de condiţii, al nevoilor, al ratelor de participare, al accesului la resurse şi la dezvoltare, controlului asupra bunurilor, al puterii de decizie şi al imaginii între femei şi bărbaţi, în funcţie de rolurile desemnate de gen.
  • Bariere invizibile - Atitudini bazate pe prejudecăţi, norme şi valori tradiţionale care împiedică responsabilitatea / deplina participare a femeilor în societate.
  • Abordarea integratore a principiului egalităţii de gen - Integrarea sistematică a unor condiţii, priorităţi şi nevoi specifice femeilor şi bărbaţilor în toate politicile, în vederea promovării egalităţii între femei şi bărbaţi, mobilizarea politicilor şi măsurilor generale avînd drept scop realizarea egalităţii, prin luarea în consideraţie, în etapa planificării, intr-un mod activ şi deschis, a efectelor acestor politici asupra situaţiei specifice femeilor şi bărbaţilor, în implementarea, monitorizare şi evaluare.
  • Capacitatea femeilor - Se realizează la nivel individual, printr-o cunoaştere de sine şi asumare a propriei persoane, la nivel de grup, prin afirmarea unei identităţi colective şi a unor acţiuni consecvente în scopul obţinerii controlului relaţiilor de putere în societate.
  • Aducerea dovezii - În domeniul egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi, o directivă bazată pe jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţii Europene prevede transferul de obligaţii de probatoriu între cele două părţi( reclamant şi acuzat). Dacă o persoană se consideră nedreptăţită prin ne aplicarea principiului egalităţii de tratament şi dacă există o prezumţie de discriminare, acuzatul trebuie să dovedească faptul că acest principiu nu a fost încălcat.
Statistica de gen
  • Violenţa domestică / în familie - Orice formă de violenţă fizică, psihologică sau sexuală, care pune în pericol siguranţa şi bunăstarea unui membru al familiei şi / sau recurgerea la forţa fizică ori emoţională, inclusiv violenţa sexuală, în cadrul familiei sau gospodăriei. Această noţiune include abuzul copilului, incestul, maltratarea soţiei şi orice abuz sexual sau de altă natură faţă de oricare membru al gospodăriei.
  • Violenţa sexuală - Orice formă de violenţă prin folosirea sau ameninţarea cu folosirea forţei fizice sau emoţionale, incluzînd violul, maltratarea soţiei, hărţuirea sexuală, incestul şi pedofilia.
  • Trafic de carne vie - Trafic de fiinţe umane, în special de femei şi de copii, în scopul exploatării sexuale, obţinerii de mînă de lucru sau de sclavie
Progen în imagini
PAGINA ÎN SUS
© 2011 Centrul "Parteneriat pentru Dezvoltare"
str. Armeneasca, 13 Chisinau, MD-2012, Republica Moldova
Tel./ fax: +(373 22) 24-13-93 Tel.: +(373 22) 23-70-89; 20-71-58; 20-71-57
Site elaborat de Andrei Madan