Publicaţii CPD

Poziţia Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare cu privire la politicile de extindere a serviciilor de îngrijire a copiilor (0-3 ani) şi reformarea concediului de îngrijire a copilului

Descarcă fişier: pozitiacpdconcediucrese.pdf (681KB)
I. EXTINDEREA SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRE A COPIILOR 0-3 ANI
 
PROPUNERI DE POLITICI
 
1. Este nevoie de un program naţional de extindere a serviciilor de creşă. Autorităţile Centrale ar trebu să îşi asume o ţintă de 50% de acces la creşe până în anul 2020 (în 2014 rata de acces era de 11,8%). Experienţa de succes a Republicii Moldova în extinderea accesului la serviciile de educaţie preşcolară (în anul 2001 în Moldova, rata de acoperire cu servicii preşcolare în mediul rural era de 38,6%, iar în 2012 aceasta a ajuns la 71,4%.) arată că doar o intervenţie semnificativă din partea autorităţilor centrale poate garanta un progres în acest sens.
 
2.O primă etapă a intervenţiei (2017-2018) ar pune accent pe lărgirea accesului copiilor cu vârsta între 2-3 ani. În acest sens Codul Educaţiei trebuie modificat pentru a prevedea că educaţia preşcolară începe de la a vârsta de doi ani.
 
3. Considerăm că unica modalitate de asigura o astfel de rezultat este ca autorităţile centrale să stabilească un Fond Naţional pentru Creşe, care ar oferi cofinanţare Autorităţilor Publice Locale interesate să creeze asemenea servicii în circumscripţiile pe care le administrează. O asemenea intervenţie de politică ar presupune alocarea resurselor financiare substanţiale din partea autorităţilor, în special pentru: (i) intervenţii în infrastructură pentru a crea locurile pentru creşă, (ii) alocaţii anuale pentru fiecare copil întreţinut în creşă pentru primii 3 ani de activitate.
 
4. Considerăm că impactul financiar al acestor măsuri ar fi neutru pe termen mediu. Este important să ţinem cont de următoarele elemente cu referire la costuri şi acoperirea acestora: (i) în multe localităţi, inclusiv în municipiul Chişinău, scade numărul copiilor din ciclul şcolar, fapt care oferă posibilitatea de a adapta spaţiile din instituţiile de învăţământ pentru serviciile de creşă (ii) o parte din resurse ar putea fi obţinute prin redirecţionarea deducerilor fiscale de întreţinător de la contribuabili în acest fond (anularea beneficiilor fiscale personale de întreţinător şi anume: scutirea personală art. 33, scutirea acordată soţului/soţiei art. 34, scutirea pentru persoanele întreţinute art. 35), (iii) contribuţiile Autorităţilor Publice Locale – astfel se va asigura posibilitatea ca de aceste fonduri vor beneficia acele autorităţi locale care vor fi interesate să le menţină după ce susţinerea financiară de la autorităţile centrale va expira şi (iv) contribuţiile unor parteneri de dezvoltare strategici. Acoperirea costurilor de întreţinere a locurilor de creşă ar putea fi acoperite şi datorită faptului că: (i) mai puţini bani vor fi alocaţi pentru plăţile în concediul de îngrijire a copilului, (ii) contribuţiile fiscale ale părinţilor, în special a mamelor care au copii de vârstă preşcolară încadrate în câmpul muncii, (iii) contribuţiile părinţilorpentru a acoperi o parte din costurile de întreţinere a copiilor.
 
5. Adiţional, autorităţile centrale trebuie să reglementeze şi să faciliteze procedura prin care agenţii de drept privat (agenţii economici, prestatorii de servicii sociale) pot crea şi presta servicii de creşă. Acest fapt ar presupune reglementarea exactă a procedurilor de înregistrare şi acreditare. Considerăm că cerinţele impuse la moment faţă de presatorii de servicii de creşă sunt mult prea exagerate şi oneroase. Acestea urmează a fi ajustate ţinând cont de interesele supreme ale copilului, dar şi de costurile reale pe care acestea le implică. Procesul de elaborare şi aprobare a standardelor trebuie să fie finalizat până la sfârşitul anului 2016 într-un mod transparent şi bazat pe evidenţe.
 
6. Autorităţile urmează să faciliteze reglementarea prestării serviciilor individuale de îngrijire a copilului. Acest lucru trebuie să vizeze două elemente de bază: (i) cerinţele minime faţă de calificările persoanelor fizice care ar dori să presteze asemenea servicii şi modul de acreditare a acestora, şi (ii) modul de reglementare a acestui tip de activitate din perspectivă fiscală şi anume posibilitatea de a primi patentă de prestare a serviciilor individuale de îngrijire a copilului.
 
ARGUMENTARE – DE CE TREBUIE SĂ INVESTIM ÎN CREŞE?
 
Pentru femei, reconcilierea vieţii profesionale şi cea de familie devine tot mai dificilă. Datele cu privire la rata de ocupare a femeilor şi bărbaţilor, care au cel puţin un copil de vârstă preşcolară, indică o tendinţă divergentă – rata de ocupare a femeilor cu cel puţin un copil de vârstă preşcolară este în scădere, vezi figura 3. În 2014 diferenţa dintre femeile ocupate care nu aveau copii de vârstă preșcolară şi cele care aveau un copil de vârstă preșcolară era de 20%, una dintre cele mai semnificative diferenţe, dacă ar fi comparate în context european.
 
Nivelul redus de servicii de creşă contribuie la deteriorarea poziţiei femeilor pe piaţa muncii. Astfel, în ţările în care nivelul de acces la servicii de creşă este redus, (i) rata de ocupare a femeilor de vârstă reproductivă este mult mai mică, iar (ii) diferenţa de gen la salarii creşte. În 2014, valoarea pierderilor medii anuale, pe care le-au suportat femeile din cauza diferenţelor salariale, a fost de 7620 MDL.
 
Politicile de ocupare a femeilor nu exclud politicile pronataliste. Experienţa altor ţări din Uniunea Europeană arată, că printr-un mix eficient de politici, femele nu trebuie să aleagă între familie şi carieră. Astfel, în multe ţări din UE, în care rata de ocupare a femeilor este destul de înaltă, rata fertilităţii este una din cele mai mari – acestea sunt ţările care oferă acces larg la serviciile de creşă, încurajează taţii să se implice în utilizarea concediului de îngrijire a copilului etc.
 
 
 
II. REFORMA CONCEDIUL DE ÎNGRIJIRE A COPILULUI
 
PROPUNERI DE POLITICI
 
1. Introducerea posibilităţii ca părinţii să decidă grila de opţiuni pentru perioada concediului de îngrijire a copilului. Reforma concediului de îngrijire a copilului trebuie să ofere maximă libertate părinţilor să decidă care este perioada acestuia. În acest sens sistemul trebuie să ofere maximă flexibilitate şi trebuie să acomodeze opţiunile părinţilor pe întreg spectrul de opţiuni: de la acei părinţi care doresc o perioadă mai scurtă a concediului (mai bine plătit şi oferirea serviciilor adecvate de creşă) la părinţii care preferă o perioadă mai îndelungată (perioada mai îndelungată va presupune plăţi mai mici). Din perspectivă tehnică considerăm că autorităţile deţin toate posibilităţile necesare pentru a realiza acest lucru. La baza grilei de opţiuni ar putea sta o formulă de calcul care ar calcula valoarea îndemnizaţiei în baza a cîteva elemente: (i)dacă părinţii sunt sau nu asiguraţi, (ii) perioada concediului de care va beneficia mama, (iii) perioada concediului de care va beneficia tata. Grila de opţiuni ar urmează să fie negociată şi agreată la începutul concediului cu ambii părinţi.
 
2. Dat fiind situaţia pe piaţa muncii şi cea demografică, reforma concediului de îngrijire a copilului trebuie să încurajeze reîntoarcerea cît mai rapidă a mamelor pe piaţa muncii. În acest sens, modalitatea de clacul a grilei de beneficii ar trebuie să determine faptul că valoarea îndemnizaţiei pentru îngrijirea copilului acordată mamelor trebuie să fie indirect proporţională cu durata concediului. Astfel, primele luni ale concediului acestea ar putea fi plătite la un procent mai mare (60%-50%), iar după primul an de zile, acesta să descrească rapid.
 
3. Reforma concediului de îngrijire a copilului trebuie să determine taţii să opteze pentru a beneficia de concediul paternal. În acest sens, modalitatea de calcul a grilei de beneficii trebuie să penalizeze taţii care nu optează cel puţin pentru o perioadă minimă din concediu (care poate începe cu 1 lună şi poate fi prelungită până la 4-5 luni) şi să ofere suplimente financiare acelor taţi care optează să beneficieze mai mult decât perioada minimă. În acest caz, plăţile indemnizaţiilor pentru taţi ar fi direct proporţionale cu perioada concediului – cu cât mai mult taţii optează să îngrijească copii cu atât va creşte plata
indemnizaţiei.
 
4. O precondiţie a reformei concediului e îngrijire a copilului o constituie extinderea serviciilor de creşă de la 0-3 ani. Dacă asemenea servicii nu vor exista, reforma concediului de îngrijire a copilului nu va avea rezultatele scontate.
 
ARGUMENTARE – DE CE AVEM NEVOIE DE O REFORMĂ PROFUNDĂ A CONCEDIULUI DE
ÎNGRIJIRE A COPILULUI?
 
Concediul de îngrijire a copilului, cum este prevăzut acum în Moldova, eșuează din toate punctele de vedere: (i) Nu sporește fertilitatea / nu motivează cuplurile să aibă mai mulţi copii; (ii) Reduce participarea femeilor cu copii mici pe piaţa muncii; (iii) Nu-i motivează pe taţi să participe și ei la îngrijirea copiilor; (iv) Este o povară pentru angajatori, care trebuie să menţină locul de muncă îngrijitorului pe o perioadă mai lungă decât oricare ţară în Uniunea Europeană; și (v) Creează premize pentru discriminarea indirectă a femeilor de vârstă reproductivă atunci când vor să se angajeze. În contextul ţărilor europene, Moldova are cea mai lungă perioadă a concediului de îngrijire a copilului şi una dintre cele mici indemnizaţii raportate la salariu.
 
Majoritatea ţărilor care au o perioadă scurtă a concediului, oferă servicii extinse de creşă. Practica altor ţări arată că reducerea efectivă a concediului de îngrijire a copilului trebuie să fie complementată de lărgirea accesului copiilor la servicii de creşă. Şi în acest caz, Moldova se află printre ţările care au o perioadă îndelungată a concediului şi o rată redusa de acces a copiilor de vârsta 0-3 ani la servicii de creşă.
 
Durata concediul de îngrijire a copilului afectează diferenţele salariale dintre bărbaţi şi femei. Modul în care este reglementat concediul de îngrijire a copilului are un impact serios asupra diferenţelor salariale. Cu cît acest concediu este mai îndelungat pentru mame, cu atât diferenţele salariale tind să crească. În Republica Moldova, concediul de îngrijire a copilului este efectiv cel mai îndelungat şi cel mai prost plătit, comparativ cu ţările din UE, iar 98% din cei care utilizează acest concediu sunt femeile.
 
 

Alte articole

Propuneri cu privire la îmbunătățirea cadrului legal electoral

Deciziile CEC din ultimele campanii electorale s-au dovedit a fi destul de generoase în raport cu concurenții electorali. Plafonul maxim de cheltuieli a concurenților electorali a variat de la 55 mln. lei în cazul alegerilor parlamentare din 2014 la aproximativ 65 mln. lei în cazul alegerilor prezidențiale din 2016. Estimările Promo-LEX pentru electorala din 2016 arată că plafonul stabilit de CEC este destul de semnificativ prin faptul că ponderea cea mai mare a cheltuielilor electorale raportate la plafonul maxim stabilit de CEC a fost de 36, 86% în cazul candidatului Marian Lupu. Majoritatea concurenților atingând un nivel mult mai mic de cheltuieli declarate în raport cu plafonul maxim. Existența unui plafon înalt, care este în permanentă creștere viciază procesul electoral. În acest sens considerăm că decizia cu privire la plafonul maxim trebuie: (i) stabilită exact prin lege deci scoasă din atribuțiile CEC, (ii) să stabilească în mod premeditat un plafon mult mai mic a cheltuielilor maxime. Ținem să menționam că în avizul său din Comisia de la Veneția menționează că plafonul maxim pentru donații este unul mult prea mare.

Opinia Centrului “Parteneriat pentru Dezvoltare” cu privire la Strategia naţională de prevenire și combatere a violenței față de femei și violenței în familie pe anii 2017-2022

Centrul “Parteneriat pentru Dezvoltare” susţine iniţiativa Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei de a pilota o nouă strategie de amploare naţională şi anume Strategia de prevenire și combatere a violenței față de femei (VFF) și violenței în familie (VF) pe anii 2017-2022. CPD apreciază atât reflectarea detaliată a problemelor majore ce vizează aria VFF şi VF, cât şi concentrarea obiectivelor generale în jurul a celor patru piloni majori: Prevenirea, Protecţia, Investigarea şi Politici integrate. Cu toate acestea, CPD consideră că noul document strategic ar putea fi îmbunătăţit prin prisma următoarelor prevederi:

Plan indicativ de modificare a cadrului legal relevant pentru principiul muncii egale și muncii de valoare egală

Introducerea definiției principiului plată egală pentru muncă egală și a principiului muncă de valoare egală între femei şi bărbaţi înseamnă indicarea faptului, că se compară funcţii care presupun activităţi identice sau situaţii care se plasează în cadrul aceleiaşi categorii profesionale într-un contract colectiv de muncă sau altă reglementare. De asemenea, este nevoie să se precizeze că e vorba de situaţii comparabile de muncă egală şi atunci când se compară angajaţi care efectuează munca egală la momente diferite de timp sau se compară cu un angajat care face o muncă de valoare inferioară, atunci când acesta din urmă este plătit mai bine. Nu în ultimul rând, trebuie să se indice cel puţin faptul că evaluarea muncilor prestate în cazuri comparabile va avea în vedere o serie de factori obiectivi precum: natura muncii, capacitățile profesionale (cunoștințele, abilitățile), condiţiile de formare profesională necesare, condiţiile de muncă etc.

Ghid practic pentru CPPEDAE în legătură cu aplicarea principiului plată egală pentru munca egală sau pentru muncă de valoare egală între femei și bărbați

Acest ghid este destinat membrilor şi angajaţilor din cadrul Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii. Ghidul poate fi folosit la analiza şi cercetarea plângerilor care sunt depuse la Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii de către petiţionari.

Cum asigurăm în practică o plată egală pentru o muncă egală?

Tendința ultimilor ani din Moldova, arată că inegalitatea de venituri dintre femei și bărbați, atât la nivelul salariilor, cât și la nivelul pensiilor, este în creștere. În anul 2014, pentru femeile angajate se estimează că pierderile medii anuale pentru femeile angajate din cauza diferențelor salariale au fost de 7620 MDL. Analiza diferențelor salariale pentru fiecare sector relevă că există o tendință prin care cu cât este mai mare salariul în acel sector, cu atât diferențele salariale tind să crească. Iar în sectoarele cu cel mai mare salariu mediu pe economie, diferența salarială de gen a crescut cel mai mult.

Principiul plată egală pentru muncă egală sau muncă de valoare egală în Republica Moldova.

Această cercetare îşi propune să efectueze o analiză succintă a legislației Republicii Moldova în ceea ce priveşte principiul plată egală pentru muncă egală sau muncă de valoare egală, comparativ cu bunele practici existente în țări membre ale Uniunii Europene şi cu jurisprudența Curții Europene de Justiție în domeniu.

Set de recomandări privind Strategia Națională de Ocupare a forței de muncă 2017-2021

Nivelul egalităţii de gen a scăzut în ultimii ani în special din cauza inegalităţilor de gen de pe piaţa muncii. Nivelul egalităţii este măsurat de la 0 (inegalitate totală) până la 100 (egalitate totală) în baza Indexului Egalităţii de Gen, care este calculat pe 6 subdomenii, printre care şi domeniul pieţii muncii[1]. Astfel, comparativ cu anul 2009, nivelul egalităţii de gen pe piaţa muncii a scăzut de la 70 la 63.Acest lucru este determinat de pronunţarea inegalităţilor în ceea ce priveşte (i) rata de angajare a femeilor care au cel puţin un copil de vârstă preşcolară, care a scăzut cu 20% în doar patru ani, (ii) disparitatea salarială, care a constituit 12,4% în 2014, (iii) reconcilierea vieții de familie cu cea profesională (femeile constituie majoritatea absolută a beneficiarilor concediului de îngrijire a copilului – 96% în 2014).

Set de recomandări privind Strategia pentru Asigurarea Egalității între Femei și Bărbați în Republica Moldova 2016-2020

Salutăm iniţiativă MMPSF de a elabora un nou document strategic pentru asigurarea egalităţii de gen. Totodată, apreciem deschiderea de care a dat dovadă Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei (MMPSF) pe tot parcursul procesului de elaborare şi consultare a acestui document. Considerăm că aceasta este o practică bună, care merită a fi preluată de către toate Ministerele şi autorităţile publice centrale şi locale.

Notă analitică. Este piaţa muncii prietenoasă mamelor şi taţilor?

Nivelul egalităţii de gen a scăzut în ultimii ani în special din cauza inegalităţilor de gen de pe piaţa muncii. Nivelul egalităţii este măsurat de la 0 (inegalitate totală) până la 100 (egalitate totală) în baza Indexului Egalităţii de Gen, care este calculat pe 6 subdomenii, printre care şi domeniul pieţii muncii . Astfel, comparativ cu anul 2009, nivelul egalităţii de gen pe piaţa muncii a scăzut de la 70 la 63.

Propunerile Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare pentru reformarea comisiei guvernamentale pentru egalitatea de gen

1. Comisia Guvernamentală trebuie să pună în aplicare proceduri prin care va responsabiliza ministerele şi agenţiile guvernamentale pentru implementarea efectivă a Strategiei pentru Asigurarea Egalităţii de Gen 2020.

Rezultatele 31 - 40 din 71
GLOSAR
  • Abordarea integratore a principiului egalităţii de gen - Integrarea sistematică a unor condiţii, priorităţi şi nevoi specifice femeilor şi bărbaţilor în toate politicile, în vederea promovării egalităţii între femei şi bărbaţi, mobilizarea politicilor şi măsurilor generale avînd drept scop realizarea egalităţii, prin luarea în consideraţie, în etapa planificării, intr-un mod activ şi deschis, a efectelor acestor politici asupra situaţiei specifice femeilor şi bărbaţilor, în implementarea, monitorizare şi evaluare.
  • Bariere invizibile - Atitudini bazate pe prejudecăţi, norme şi valori tradiţionale care împiedică responsabilitatea / deplina participare a femeilor în societate.
  • Aducerea dovezii - În domeniul egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi, o directivă bazată pe jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţii Europene prevede transferul de obligaţii de probatoriu între cele două părţi( reclamant şi acuzat). Dacă o persoană se consideră nedreptăţită prin ne aplicarea principiului egalităţii de tratament şi dacă există o prezumţie de discriminare, acuzatul trebuie să dovedească faptul că acest principiu nu a fost încălcat.
  • Capacitatea femeilor - Se realizează la nivel individual, printr-o cunoaştere de sine şi asumare a propriei persoane, la nivel de grup, prin afirmarea unei identităţi colective şi a unor acţiuni consecvente în scopul obţinerii controlului relaţiilor de putere în societate.
  • Analiză de gen - Studiul diferenţelor de condiţii, al nevoilor, al ratelor de participare, al accesului la resurse şi la dezvoltare, controlului asupra bunurilor, al puterii de decizie şi al imaginii între femei şi bărbaţi, în funcţie de rolurile desemnate de gen.
Statistica de gen
  • Violenţa domestică / în familie - Orice formă de violenţă fizică, psihologică sau sexuală, care pune în pericol siguranţa şi bunăstarea unui membru al familiei şi / sau recurgerea la forţa fizică ori emoţională, inclusiv violenţa sexuală, în cadrul familiei sau gospodăriei. Această noţiune include abuzul copilului, incestul, maltratarea soţiei şi orice abuz sexual sau de altă natură faţă de oricare membru al gospodăriei.
  • Violenţa sexuală - Orice formă de violenţă prin folosirea sau ameninţarea cu folosirea forţei fizice sau emoţionale, incluzînd violul, maltratarea soţiei, hărţuirea sexuală, incestul şi pedofilia.
  • Trafic de carne vie - Trafic de fiinţe umane, în special de femei şi de copii, în scopul exploatării sexuale, obţinerii de mînă de lucru sau de sclavie
Progen în imagini
PAGINA ÎN SUS
© 2011 Centrul "Parteneriat pentru Dezvoltare"
str. Armeneasca, 13 Chisinau, MD-2012, Republica Moldova
Tel./ fax: +(373 22) 24-13-93 Tel.: +(373 22) 23-70-89; 20-71-58; 20-71-57
Site elaborat de Andrei Madan