Publicaţii CPD

Opinia CPD cu privire la proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative în scopul transpunerii Directivei 2006/54/CE în legislaţia naţională

Descarcă fişier: opiniacpd directiva2006 54.pdf (617KB)

1. Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare” susţine, în fond, propunerile de modificare a legislaţiei, elaborate de către Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei al Republicii Moldova. Atât Legea nr. 5 din 09.02.2006 cu privire la asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, cât şi Legea nr. 121 din 25.05.2012 cu privire la asigurarea egalităţii, conţin prevederi legislative care se regăsesc în cerinţele impuse de către Directiva 2006/54/CE. Totodată, CPD consideră că proiectul de lege ar putea fi completat cu următoarele prevederi şi anume:

2.  În temeiul articolului 4 din Directivă, legislaţia Republicii Moldova, cât şi cadrul regulator naţional trebuie să definească cu exactitate modalitatea, prin care atât angajatorul, cât şi organele constatatoare ale faptelor de discriminare (Consiliul pentru Prevenirea şi Combaterea Discriminării şi Asigurarea Egalităţii, Instanţele de Judecată) pot pune în practică principiul plăţii egale pentru muncă egală sau lucru căruia i se atribuie o valoare egală. Aceasta este necesar, deoarece examinarea cazurilor de discriminare în remunerarea muncii este destul de complicată şi costisitoare pentru reclamanţi[1]. În anul 2014, Comisia Europeană a constatat că  Lipsa unei definiții pentru formula „muncă de aceeași valoare”, inclusiv lipsa unor criterii de evaluare pentru compararea diferitelor locuri de muncă, reprezintă un obstacol important pentru victimele discriminării în materie de remunerare care au introdus acțiuni în instanță. Pentru a evalua dacă angajații prestează o muncă de aceeași valoare, trebuie luați în considerare mai mulți factori, printre care natura muncii, formarea profesională și condițiile de muncă. Includerea în legislațiile naționale a unei astfel de definiții și a unor criterii de evaluare și de clasificare a funcțiilor ar ajuta victimele discriminării în materie de remunerare să introducă acțiuni în fața instanțelor naționale. Deşi Directiva 2006/54/CE nu specifică o anumită definiţie în acest sens, există mai multe decizii ale Curţii Europene de Justiţie[2], care pot servi drept elemente metodologice în definirea principiului muncii egale de valoare egală.

3. Un element specific  în acest sens, cu referire la articolul 4, este şi modul în care are loc clasificarea profesională pentru stabilirea remuneraţiilor. Deşi Directiva nu oferă criterii specifice, Comisia Europeană, recomandă[3], în urma revizuirii modului de implementare a Directivei şi a Deciziilor Curţii Europene de Justiţie, câteva criterii de bază cum ar fi: (i)capacităţile profesionale, (ii) responsabilitatea profesională, (iii) efortul depus, (iv) condiţiile de muncă.

4. În temeiul articolului 20, cu privire la competenţele organismelor privind egalitatea de tratament, în cazul Republicii Moldova – Consiliul pentru Prevenirea şi Combaterea Discriminării şi Asigurarea Egalităţii, dispune de competenţele minime specificate în Directivă. Totodată, este important de a menţiona unele elemente adiţionale în Legea nr. 121, care reies din prevederile Directivei şi practica Europeană. Astfel, este oportun de a include la articolul 12 punctul (e) următoarea completare: în acest sens, Consiliul poate solicita instituţiilor publice şi private informaţii relevante cu privire la obiectul de studiu sau investigaţie. Informaţia solicitată se va conforma prevederilor legii cu privire la protejarea datelor cu caracter personal. Considerăm că această prevedere va permite Consiliului, în baza unor bănuieli rezonabile, să investigheze cazurile într-un mod mai pragmatic[4] şi să constate practici discriminatorii, care pot fi caracteristice unor industrii sau sectoare ale economiei[5]. Mandatul de a investiga trebuie să cuprindă câteva elemente cruciale: (i) mandatul de a investiga cauzele şi nivelul diferenţelor salariale pentru diferite sectoare ale economiei, ocupaţii sau angajatori specifici, (ii) mandatul de investigaţie trebuie să fie strict reglementat, pentru ca acesta să nu producă costuri exagerate pentru angajatori, (iii) decizia iniţierii unei asemenea investigaţii trebuie să fie argumentată temeinic, iar nivelul investigaţiei trebuie să fie proporţional cu gradul motivat de suspiciune de discriminare salarială.

5. În temeiul articolului 21 punctul (4) al Directivei, recomandăm ca Legea nr. 5 cu privire la asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi să fie modificată astfel, încât această să reflecte mult mai exact obligaţiunea angajatorilor de a informa angajaţii despre corectitudinea sistemului de remunerare. În acest sens, Comisia Europeană a emis o Recomandare[6] referitoare la consolidarea principiului egalității de remunerare între bărbați și femei prin transparenţă, care sugerează următoarele elemente cheie: (i) Statele membre ar trebui să instituie măsuri care să asigure că angajatorii din întreprinderi și organizații cu cel puțin 50 de angajați informează în mod regulat angajații, reprezentanții lucrătorilor și partenerii sociali cu privire la remunerația medie pe categorie de angajați sau de funcții, defalcată pe sexe, (ii) Statele membre ar trebui să ia măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că în întreprinderile și organizațiile cu cel puțin 250 de angajați sunt realizate audituri salariale. Aceste audituri ar trebui să includă o analiză a proporției femeilor și a bărbaților din fiecare categorie de angajați sau de funcții, o analiză a sistemului de evaluare și de clasificare a funcțiilor, precum și informații detaliate cu privire la remunerare și la diferențele salariale pe criterii de gen. Aceste audituri ar trebui să fie puse la dispoziția reprezentanților lucrătorilor și a partenerilor sociali, la cererea acestora, (iii) Statele membre ar trebui să se asigure că mandatele și competențele organismelor naționale de promovare a egalității includ aspecte legate de discriminarea sub forma diferenței de remunerare dintre femei și bărbați, inclusiv obligații de transparență. După caz, statele membre ar trebui să acorde organismelor de promovare a egalității dreptul de acces la informațiile și auditurile menționate la punctele 4 și 5 din prezenta recomandare.


[1] La nivel naţional, Consiliul Pentru Prevenirea şi Combaterea Discriminării şi Asigurarea Egalităţii încă nu a examinat asemenea cazuri, iar practica ţărilor europene arată că examinarea cauzelor de discriminare în remunerare sunt destul de anevoioase şi implică costuri substanţiale din partea reclamanţilor. Unica ţară excepţie din UE în acest sens este Marea Britanie, care a dezvoltat un cadrul regulator destul de avansat în acest domeniu, http://www.equalpayportal.co.uk/the-law/.

[4] La moment Consiliul realizează studii şi analize cu caracter generalist.

[5] O experienţă destul de utilă în acest sens pentru Moldova ar fi modelul Suediei. În această ţară, Ombudsman-ul pentru Egalitate are competenţe clare de a verifica modul în care angajatorii asigură remunerarea egală pentru munca egală. Astfel, acesta a analizat modul în care acest principiu este aplicat de către cele mai mari 600 de companii. Drept rezultat, 5 800 de angajaţi au beneficiat de ajustări la salariu, care au totalizat aproximativ 8 milioane de euro.


Alte articole

Cartarea Politicilor

Cartarea de politici este un produs elaborat lunar de CPD cu scopul de a informa cetățenii despre proiectele de decizii înaintate spre consultare.

Poziţia Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare cu privire la politicile de extindere a serviciilor de îngrijire a copiilor (0-3 ani) şi reformarea concediului de îngrijire a copilului

Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare vine cu o serie de propuneri de politici întru extinderea serviciilor de îngrijire a copiilor 0-3 ani: 1. Este nevoie de un program naţional de extindere a serviciilor de creşă. Autorităţile Centrale ar trebui să îşi asume o ţintă de 50% de acces la creşe până în anul 2020 (în 2014 rata de acces era de 11,8%). Experienţa de succes a Republicii Moldova în extinderea accesului la serviciile de educaţie preşcolară (în anul 2001 în Moldova, rata de acoperire cu servicii preşcolare în mediul rural era de 38,6%, iar în 2012 aceasta a ajuns la 71,4%.) arată că doar o intervenţie semnificativă din partea autorităţilor centrale poate garanta un progres în acest sens.

Notă analitică. Trei soluții pentru egalitatea de gen în educație

Educaţia este un domeniu în care nivelul egalităţii de gen nu s-a modificat semnificativ în ultimii ani. Măsurată prin intermediul indexului egalităţii de gen (de la 0 la 100), educaţia avea în anul 2014 un punctaj al egalităţii de 54. În anul 2009 valoarea indexului era de 55, fapt care indică că politicile din domeniul educaţiei, precum şi cele menite să asigure egalitatea de gen (Programul Naţional de Asigurare a Egalităţii de Gen 2010-2015) nu au fost destul de eficiente din această perspectivă.

Inegalitățile salariale de gen în Moldova. Cum fiecare femeie din Moldova pierde un venit anual de 7620 de lei.

În Republica Moldova, salariul bărbaţilor este cu 12,4% mai mare comparativ cu salariul mediu al femeilor. Deşi diferenţa salarială a rămas relativ constantă în ultimii cinci ani, remarcăm că diferenţa la pensii dintre femei şi bărbaţi a crescut de la 10,12% în 2011 la 17,17% în 2014. Diferenţa salarială, la pensii şi la venituri reduce din autonomia financiară a femeilor, făcându-le mai dependente de prestaţiile sociale.

Indexul egalităţii de gen 2015

Indexul egalităţii de Gen are drept scop măsurarea nivelului egalităţii de gen şi a progreselor anuale înregistrate la acest capitol. Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare a recurs la elaborarea Indexului Egalităţii de Gen, pentru a oferi un tablou complex al situaţiei din perspectiva dată în Republica Moldova. Indexul Egalităţii de Gen va fi utilizat drept argument pregnant la elaborarea noului Program Naţional de Asigurare a Egalităţii de Gen pentru anii 2016-2020, constituind un indicator de impact al politicilor, precum şi unul de prioritizare a domeniilor, resurselor şi eforturilor pentru a asigura o egalitate efectivă de gen.

Şanse egale în procesul electoral. Studiu de caz: alegerile locale generale din 14 şi 28 iunie 2015

În septembrie 2010, un grup de deputaţi au elaborat un proiect de lege care prevede modificarea Codului Electoral prin introducerea unei cote obligatorii de minim 30% pentru reprezentanţii celor două categorii de sex în listele de candidaţi pentru fiecare tip de alegeri. Iar în anul 2013 după multe dezbateri Ministerul Muncii Protecţiei Sociale şi a Familiei a propus introducerea unei cote minime de reprezentare de 40% alături de cerinţe specifice de plasament a candidaţilor pe listă în dependenţă de sexul acestora. Ambele proiecte au fost examinate şi adoptate în prima lectură la sfîrşitul sesiunii de vără a Parlamentului din 2014 însă nu au fost adopteate pentru ca prevederile acestora să sie implementate deplin în cadrul alegerilor locale generale din 2015.

Indexul integrării dimensiunii de gen în politicile publice 2014

Centru Parteneriat pentru Dezvoltare și-a propus să evalueze din perspetiva de gen politicile publice cele mai relevante elaborate sau intrate în vigoare în perioada 2013-2014. Această notă analitică este a doua ediție a Indexului Integrării dimensiunii de Gen în Politicile Publice, prima fiind finalizată în 2013. Pentru a facilita comparații, a fost utilizată aceeași metodologie ca și-n Indexul precedent. Pe de altă parte, a fost introdus un capitol nou în această ediție și anume, ”Relevanța de Gen a politicilor evaluate”: acest capitol vine să demonstreze relevanța politicilor analizate pentru egalitatea de gen, utilizând probe statistice, rapoarte și surse academice.

Sondaj de tip OMNIBUS. Percepția alegătorilor față de dimensiunea de gen în Campania Electorală 2015

Sondajul de tip OMNIBUS a fost realizat la comanda Centrului “Parteneriat pentru Dezvoltare” de către Centrul de investigaţii Sociologice şi Marketing „CBS - AXA” în cadrul programului „Femei în Politică”. Programul „Femeile în Politică” este implementat de Centrul “Parteneriat pentru Dezvoltare” în parteneriat cu Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), Entitatea Națiunilor Unite pentru Femei (UN Women) și Fundația Est-Europeană și este finanțat de Guvernul Suediei.

Nota analitica: Importanța Concediului Paternal pentru Egalitatea de Gen

Recent, Guvernul Republicii Moldova, la inițiativa Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei, a aprobat o hotărâre cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative în vederea armonizării legislației naționale la prevederile Legii nr.5 din 9 februarie 2006 cu privire la asigurarea egalității de șanse între femei și bărbați. Una din modificările propuse a fost introducerea Articolului 1241 la Codul Muncii – acordarea concediului paternal de 14 zile calendaristice.

Studiu de caz: Alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014

Promovarea egalității de șanse pentru femei şi bărbați în scopul afirmării politice constituie un imperativ al epocii. În unele state, până în prezent promovarea femeilor în viața publică și în procesele politice este obstrucționată de tradiții religioase conservative. În alte state, printre care și Republica Moldova, în pofida eforturilor depuse în asigurarea șanselor egale și promovarea femeilor în domeniul politico-administrativ, prezența genurilor în sfera politică rămâne a fi puternic dezechilibrată în direcția unei prezențe reduse a femeilor.

Rezultatele 41 - 50 din 71
GLOSAR
  • Abordarea integratore a principiului egalităţii de gen - Integrarea sistematică a unor condiţii, priorităţi şi nevoi specifice femeilor şi bărbaţilor în toate politicile, în vederea promovării egalităţii între femei şi bărbaţi, mobilizarea politicilor şi măsurilor generale avînd drept scop realizarea egalităţii, prin luarea în consideraţie, în etapa planificării, intr-un mod activ şi deschis, a efectelor acestor politici asupra situaţiei specifice femeilor şi bărbaţilor, în implementarea, monitorizare şi evaluare.
  • Aducerea dovezii - În domeniul egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi, o directivă bazată pe jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţii Europene prevede transferul de obligaţii de probatoriu între cele două părţi( reclamant şi acuzat). Dacă o persoană se consideră nedreptăţită prin ne aplicarea principiului egalităţii de tratament şi dacă există o prezumţie de discriminare, acuzatul trebuie să dovedească faptul că acest principiu nu a fost încălcat.
  • Capacitatea femeilor - Se realizează la nivel individual, printr-o cunoaştere de sine şi asumare a propriei persoane, la nivel de grup, prin afirmarea unei identităţi colective şi a unor acţiuni consecvente în scopul obţinerii controlului relaţiilor de putere în societate.
  • Bariere invizibile - Atitudini bazate pe prejudecăţi, norme şi valori tradiţionale care împiedică responsabilitatea / deplina participare a femeilor în societate.
  • Analiză de gen - Studiul diferenţelor de condiţii, al nevoilor, al ratelor de participare, al accesului la resurse şi la dezvoltare, controlului asupra bunurilor, al puterii de decizie şi al imaginii între femei şi bărbaţi, în funcţie de rolurile desemnate de gen.
Statistica de gen
  • Violenţa domestică / în familie - Orice formă de violenţă fizică, psihologică sau sexuală, care pune în pericol siguranţa şi bunăstarea unui membru al familiei şi / sau recurgerea la forţa fizică ori emoţională, inclusiv violenţa sexuală, în cadrul familiei sau gospodăriei. Această noţiune include abuzul copilului, incestul, maltratarea soţiei şi orice abuz sexual sau de altă natură faţă de oricare membru al gospodăriei.
  • Trafic de carne vie - Trafic de fiinţe umane, în special de femei şi de copii, în scopul exploatării sexuale, obţinerii de mînă de lucru sau de sclavie
  • Violenţa sexuală - Orice formă de violenţă prin folosirea sau ameninţarea cu folosirea forţei fizice sau emoţionale, incluzînd violul, maltratarea soţiei, hărţuirea sexuală, incestul şi pedofilia.
Progen în imagini
PAGINA ÎN SUS
© 2011 Centrul "Parteneriat pentru Dezvoltare"
str. Armeneasca, 13 Chisinau, MD-2012, Republica Moldova
Tel./ fax: +(373 22) 24-13-93 Tel.: +(373 22) 23-70-89; 20-71-58; 20-71-57
Site elaborat de Andrei Madan