Publicaţii CPD

Indexul integrării dimensiunii de gen în politicile publice 2013

Descarcă fişier: raportanalizapoliticperspectivagen.pdf (1MB)

   Politicile  publice  sunt  acțiunile  realizate  de  către  guvern  (central  sau  local)  ca  răspuns  la problemele care apar în societate, la un moment dat. Vorbim despre politici publice atunci când o autoritate publică, centrală sau locală, încearcă să modifice mediul economic, social, cultural pentru toți actorii sociali, sau pentru grupuri specifice, pe baza unei analize atente a situației  existente,  prin  definirea  unei  viziuni  strategice  și  cu  ajutorul  unui  program  de acțiune coordonat.


În general, există cinci elemente care dau consistență unei politici publice:
1.  Este formată dintr-un ansamblu de măsuri concrete care dau substanță politicii;
2.  Cuprinde decizii sau forme de alocare a resurselor, a căror natură este mai mult sau mai puțin autoritară și în care anumite forme de coerciție sunt prezente;
3.  Se înscrie într-un cadru general de acțiune (diferența între politică publică și măsuri izolate);
4.  Are un public clar (persoane și grupuri a căror situație este influențată de politica în cauză);
5.  Are obiective și scopuri clare, stabilite în funcție de norme și valori, deci de o viziune.


   Întrucât orice politică se adresează unor grupuri  țintă foarte clare, este evident că dacă este vorba despre grupuri de populație, acestea sunt formate din femei  și bărbați, iar dacă este vorba despre instituții/organizații diverse,  și acestea, la rândul lor, sunt formate din femei  și bărbați. Dacă politicile se referă la chestiuni ce  țin de infrastructură, ceea ce ar părea că se referă  la  lucruri  imateriale,  în  fapt,  orice  infrastructură  trebuie,  în  ultimă  instanță,  să contribuie la îmbunătățirea vieții oamenilor, deci ajungem iarăși la femei  și bărbați, sau, mai corect spus, la diferite grupuri de femei și bărbați.


Este evident că nu toate femeile  și toți bărbații sunt la fel. Vârsta, etnicitatea, apartenența religioasă, orientarea sexuală  și abilitățile (fizice  și mentale), mediul de reședință (urban vs. rural)  precum  și  normele  și  valorile  societății  în  care  trăiesc  influențează  activitățile  și responsabilitățile  femeilor  și  bărbaților,  precum  și  statutul  lor  social,  oportunitățile  și constrângerile pe care le au în viața cotidiană. Dar, fie că sunt tineri sau bătrâni, bogați sau săraci, educați sau nu, fie că trăiesc în orașe sau în mediul rural,”oamenii” sunt întotdeauna femei sau bărbați, ceea ce înseamnă că relațiile de gen sunt de neevitat.


Întrucât  genul  social  reprezintă  o diferență  structurală  care  influențează întrega populație, iar  politicile  publice  sunt  create pentru  grupuri  țintă/de  populație  sau  au  implicații directe pentru acestea, este evident că  nu pot exista politici publice neutre din punct de vedere al genului: orice politică publică este mai mult sau mai puțin relevantă din perspectivă de gen.

O verificare rapidă a nivelului relevanței de gen se poate face prin căutarea  răspunsului la următoarele tipuri de întrebări:

  • Politica are legatură cu un grup țintă sau cu mai multe?  
  •   Va  influența  în  vreun fel  viața  cotidiană  sau pe termen lung  a unei  părți/unor  părți ale populației?
  • Există diferențe între diverse categorii de femei  și bărbați în acest domeniu (în ceea ce  privește  drepturile,  resursele  accesibile  și  accesate,  participarea,  valorile  și normele privitoare la relațiile de gen)?

În  contextul  procesului  de  integrare  europeană  în  care  Republica  Moldova  s -a  înscris, egalitatea de gen este o valoare fundamentală recunoscută  și normată. Egalitatea de gen nu se  reduce  doar  la  număr  egal  de  femei  și  bărbați  care  beneficiază  de  ceva,  și  nici  nu înseamnă  neapărat  tratament  egal  pentru  femei  și  bărbați.  Scopul  nu  este  ca  femeile  și bărbații  să  devină  la  fel,  ci  ca  oportunitățile  lor  de  viață  să  devină  și  să  rămână  egale. Egalitatea de gen cuprinde dreptul femeilor  și bărbaților de a fi diferiți  și înseamnă aspirația către o societate unde femeile  și bărbații, fetele  și băieții,  să fie capabili să-și împlinească în egală măsură nevoile  și aspirațiile  și să contribuie în egală măsură la modelarea societă ții în care trăiesc.


Abordarea  integratoare  a  egalității  de  gen  (gender  mainstreaming)  este  o  strategie  de realizare  a  egalității  de  gen  și  înseamnă  recunoașterea  faptului  că  femeile  și  bărbații  au adesea nevoi  și priorități diferite, trebuie să facă față unor constrângeri diferite, au aspirații diferite  și  contribuie  în  mod  diferit  la  dezvoltarea  societății.  Pentru  atingerea  egalității  de gen, societatea  și instituțiile/organizațiile trebuie transformate astfel încât să acomodeze în mod egal nevoile și aspirațiile femeilor  și bărbaților. Implică includerea aspectelor de gen în toate  politicile, programele,  practicile  și  procesul  de  luare  a  deciziilor,  astfel  încât,  în  orice stadiu și la orice nivel al elaborării sau implementării acestora, să se facă o analiză a efectelor asupra femeilor și bărbaților și să se acționeze în consecință.


Alte articole

Cartarea Politicilor

Cartarea de politici este un produs elaborat lunar de CPD cu scopul de a informa cetățenii despre proiectele de decizii înaintate spre consultare.

Poziţia Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare cu privire la politicile de extindere a serviciilor de îngrijire a copiilor (0-3 ani) şi reformarea concediului de îngrijire a copilului

Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare vine cu o serie de propuneri de politici întru extinderea serviciilor de îngrijire a copiilor 0-3 ani: 1. Este nevoie de un program naţional de extindere a serviciilor de creşă. Autorităţile Centrale ar trebui să îşi asume o ţintă de 50% de acces la creşe până în anul 2020 (în 2014 rata de acces era de 11,8%). Experienţa de succes a Republicii Moldova în extinderea accesului la serviciile de educaţie preşcolară (în anul 2001 în Moldova, rata de acoperire cu servicii preşcolare în mediul rural era de 38,6%, iar în 2012 aceasta a ajuns la 71,4%.) arată că doar o intervenţie semnificativă din partea autorităţilor centrale poate garanta un progres în acest sens.

Opinia CPD cu privire la proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative în scopul transpunerii Directivei 2006/54/CE în legislaţia naţională

Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare” susţine, în fond, propunerile de modificare a legislaţiei, elaborate de către Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei al Republicii Moldova. Atât Legea nr. 5 din 09.02.2006 cu privire la asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, cât şi Legea nr. 121 din 25.05.2012 cu privire la asigurarea egalităţii, conţin prevederi legislative care se regăsesc în cerinţele impuse de către Directiva 2006/54/CE. Totodată, CPD consideră că proiectul de lege ar putea fi completat cu prevederile specificate în continuare.

Notă analitică. Trei soluții pentru egalitatea de gen în educație

Educaţia este un domeniu în care nivelul egalităţii de gen nu s-a modificat semnificativ în ultimii ani. Măsurată prin intermediul indexului egalităţii de gen (de la 0 la 100), educaţia avea în anul 2014 un punctaj al egalităţii de 54. În anul 2009 valoarea indexului era de 55, fapt care indică că politicile din domeniul educaţiei, precum şi cele menite să asigure egalitatea de gen (Programul Naţional de Asigurare a Egalităţii de Gen 2010-2015) nu au fost destul de eficiente din această perspectivă.

Inegalitățile salariale de gen în Moldova. Cum fiecare femeie din Moldova pierde un venit anual de 7620 de lei.

În Republica Moldova, salariul bărbaţilor este cu 12,4% mai mare comparativ cu salariul mediu al femeilor. Deşi diferenţa salarială a rămas relativ constantă în ultimii cinci ani, remarcăm că diferenţa la pensii dintre femei şi bărbaţi a crescut de la 10,12% în 2011 la 17,17% în 2014. Diferenţa salarială, la pensii şi la venituri reduce din autonomia financiară a femeilor, făcându-le mai dependente de prestaţiile sociale.

Indexul egalităţii de gen 2015

Indexul egalităţii de Gen are drept scop măsurarea nivelului egalităţii de gen şi a progreselor anuale înregistrate la acest capitol. Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare a recurs la elaborarea Indexului Egalităţii de Gen, pentru a oferi un tablou complex al situaţiei din perspectiva dată în Republica Moldova. Indexul Egalităţii de Gen va fi utilizat drept argument pregnant la elaborarea noului Program Naţional de Asigurare a Egalităţii de Gen pentru anii 2016-2020, constituind un indicator de impact al politicilor, precum şi unul de prioritizare a domeniilor, resurselor şi eforturilor pentru a asigura o egalitate efectivă de gen.

Şanse egale în procesul electoral. Studiu de caz: alegerile locale generale din 14 şi 28 iunie 2015

În septembrie 2010, un grup de deputaţi au elaborat un proiect de lege care prevede modificarea Codului Electoral prin introducerea unei cote obligatorii de minim 30% pentru reprezentanţii celor două categorii de sex în listele de candidaţi pentru fiecare tip de alegeri. Iar în anul 2013 după multe dezbateri Ministerul Muncii Protecţiei Sociale şi a Familiei a propus introducerea unei cote minime de reprezentare de 40% alături de cerinţe specifice de plasament a candidaţilor pe listă în dependenţă de sexul acestora. Ambele proiecte au fost examinate şi adoptate în prima lectură la sfîrşitul sesiunii de vără a Parlamentului din 2014 însă nu au fost adopteate pentru ca prevederile acestora să sie implementate deplin în cadrul alegerilor locale generale din 2015.

Indexul integrării dimensiunii de gen în politicile publice 2014

Centru Parteneriat pentru Dezvoltare și-a propus să evalueze din perspetiva de gen politicile publice cele mai relevante elaborate sau intrate în vigoare în perioada 2013-2014. Această notă analitică este a doua ediție a Indexului Integrării dimensiunii de Gen în Politicile Publice, prima fiind finalizată în 2013. Pentru a facilita comparații, a fost utilizată aceeași metodologie ca și-n Indexul precedent. Pe de altă parte, a fost introdus un capitol nou în această ediție și anume, ”Relevanța de Gen a politicilor evaluate”: acest capitol vine să demonstreze relevanța politicilor analizate pentru egalitatea de gen, utilizând probe statistice, rapoarte și surse academice.

Sondaj de tip OMNIBUS. Percepția alegătorilor față de dimensiunea de gen în Campania Electorală 2015

Sondajul de tip OMNIBUS a fost realizat la comanda Centrului “Parteneriat pentru Dezvoltare” de către Centrul de investigaţii Sociologice şi Marketing „CBS - AXA” în cadrul programului „Femei în Politică”. Programul „Femeile în Politică” este implementat de Centrul “Parteneriat pentru Dezvoltare” în parteneriat cu Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), Entitatea Națiunilor Unite pentru Femei (UN Women) și Fundația Est-Europeană și este finanțat de Guvernul Suediei.

Nota analitica: Importanța Concediului Paternal pentru Egalitatea de Gen

Recent, Guvernul Republicii Moldova, la inițiativa Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei, a aprobat o hotărâre cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative în vederea armonizării legislației naționale la prevederile Legii nr.5 din 9 februarie 2006 cu privire la asigurarea egalității de șanse între femei și bărbați. Una din modificările propuse a fost introducerea Articolului 1241 la Codul Muncii – acordarea concediului paternal de 14 zile calendaristice.

Rezultatele 41 - 50 din 71
GLOSAR
  • Aducerea dovezii - În domeniul egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi, o directivă bazată pe jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţii Europene prevede transferul de obligaţii de probatoriu între cele două părţi( reclamant şi acuzat). Dacă o persoană se consideră nedreptăţită prin ne aplicarea principiului egalităţii de tratament şi dacă există o prezumţie de discriminare, acuzatul trebuie să dovedească faptul că acest principiu nu a fost încălcat.
  • Analiză de gen - Studiul diferenţelor de condiţii, al nevoilor, al ratelor de participare, al accesului la resurse şi la dezvoltare, controlului asupra bunurilor, al puterii de decizie şi al imaginii între femei şi bărbaţi, în funcţie de rolurile desemnate de gen.
  • Bariere invizibile - Atitudini bazate pe prejudecăţi, norme şi valori tradiţionale care împiedică responsabilitatea / deplina participare a femeilor în societate.
  • Capacitatea femeilor - Se realizează la nivel individual, printr-o cunoaştere de sine şi asumare a propriei persoane, la nivel de grup, prin afirmarea unei identităţi colective şi a unor acţiuni consecvente în scopul obţinerii controlului relaţiilor de putere în societate.
  • Abordarea integratore a principiului egalităţii de gen - Integrarea sistematică a unor condiţii, priorităţi şi nevoi specifice femeilor şi bărbaţilor în toate politicile, în vederea promovării egalităţii între femei şi bărbaţi, mobilizarea politicilor şi măsurilor generale avînd drept scop realizarea egalităţii, prin luarea în consideraţie, în etapa planificării, intr-un mod activ şi deschis, a efectelor acestor politici asupra situaţiei specifice femeilor şi bărbaţilor, în implementarea, monitorizare şi evaluare.
Statistica de gen
  • Violenţa domestică / în familie - Orice formă de violenţă fizică, psihologică sau sexuală, care pune în pericol siguranţa şi bunăstarea unui membru al familiei şi / sau recurgerea la forţa fizică ori emoţională, inclusiv violenţa sexuală, în cadrul familiei sau gospodăriei. Această noţiune include abuzul copilului, incestul, maltratarea soţiei şi orice abuz sexual sau de altă natură faţă de oricare membru al gospodăriei.
  • Trafic de carne vie - Trafic de fiinţe umane, în special de femei şi de copii, în scopul exploatării sexuale, obţinerii de mînă de lucru sau de sclavie
  • Violenţa sexuală - Orice formă de violenţă prin folosirea sau ameninţarea cu folosirea forţei fizice sau emoţionale, incluzînd violul, maltratarea soţiei, hărţuirea sexuală, incestul şi pedofilia.
Progen în imagini
PAGINA ÎN SUS
© 2011 Centrul "Parteneriat pentru Dezvoltare"
str. Armeneasca, 13 Chisinau, MD-2012, Republica Moldova
Tel./ fax: +(373 22) 24-13-93 Tel.: +(373 22) 23-70-89; 20-71-58; 20-71-57
Site elaborat de Andrei Madan